Deputatul Sebastian Ghiță a susținut în fața presei că de un an de zile se fac presiuni asupra sa, pentru a face denunț împotriva fostului premier Victor Ponta.
Declarația a fost făcută la ieșirea de la Parlament, unde Comisia juridică a Camerei Deputaților a analizat cererea procurorilor DNA privind reținerea și arestarea deputatului.
Sebastian Ghiță a fost întrebat cum de a ajuns „în această situație”, la patru ani după intrarea în politică. Deputatul a răspuns că „nu după patru ani”, ci după un an de la momentul în care PSD a pierdut alegerile prezidențiale.
„De un an de zile se dorește să fac pângere împotriva lui Victor Ponta”, a spus el.
Totodată, deputatul Sebastian Ghiţă a precizat că procurorul Liviu Tudose a mers la Victor Ponta pentru a-i duce o invitaţie la un concert al Filarmonicii din Ploieşti, iar el nu a fost prezent la această întâlnire, potrivit Agerpres.La Parlament, Ghiţă le-a explicat jurnaliştilor că în dosar se arată că procurorul Liviu Tudose a spus într-un denunţ că a fost la Victor Ponta împreună cu el, iar Ponta i-a oferit lui Tudose o funcţie de director al Departamentului pentru Luptă Antifraudă.
„Procurorul (Liviu Tudose – n.r.) a ajuns arestat şi fără posibilitatea să se apere şi nu a reuşit să menţioneze faptul că dânsul a mers la Victor Ponta pentru a-i duce o invitaţie la un concert al Filarmonicii din Ploieşti, unde erau copii mulţi şi unde fiica procurorului concerta. Invitaţia şi întâlnirea, la care eu nu am fost, era la şase luni de zile după ce acel presupus dosar din care se scoteau informaţii se trimisese în instanţă. Eu nu am fost la acea întâlnire, motiv pentru care nu pot să susţin nimic. Susţin doar că întâlnirea despre care se menţionează, dintre procuror şi Ponta, nu a avut ca scop funcţii, propuneri. Eu ştiu despre ce a fost vorba”, a declarat Ghiţă.
El a adăugat că, în acest context, construcţia logică a procurorilor este bazată „pe denunţuri” şi „asezonată” cu denunţul unui „personaj cu şase arestări, acuzat de trafic de droguri, proxenetism, contrabandă cu ţigări şi multe altele, cu relaţii cu toate clanurile de interlopi şi care a ajuns un tip crezut”.
Sebastian Ghiţă a menţionat că nu a avut niciodată relaţii personale sau de afaceri cu denunţătorul său Răzvan Alexe.
„Nu am fost partener de afaceri niciodată, nu am avut relaţii cu acel personaj. Îmi pare rău că instituţii ale statului par să conteze pe cuvântul dânsului”, a mai declarat Ghiţă.
O altă acuzaţie care i s-a adus deputatului a fost aceea de şantaj, mai exact, potrivit acestuia, a mai fost acuzat că la Realitatea Tv, în 2011, se difuzau reportaje agresive împotriva unei firme de construcţii.
„Nefiind arestat ca ceilalţi, am putut să aduc probe, respectiv toate ştirile din acea perioadă, cuvânt cu cuvânt, care să demonstreze că nu a existat, aşa cum pretinde denunţul mincinos, niciun reportaj agresiv la adresa acelei firme sau acelei persoane, de aceea este exclusă vreo acuzaţie de şantaj”, a afirmat el.
Ghiţă a mai spus că o altă chestiune despre care s-a discutat la Comisia juridică a Camerei a fost folosirea de informaţii din dosar, acesta pretinzând că „e o practică a procurorilor cu ziariştii acceptaţi, acreditaţi sau utilizaţi ca atunci când documentele ajung la Comisia juridică sau când ajung pentru arestare în instanţă, jurnaliştilor să li se ofere, pe surse, informaţii ca să ajungă să ne certe pe noi ceilalţi”.
„Realitatea este că singurul deputat care a citit acest document secret din dosar am fost eu şi că atunci când documentul secret a fost văzut la apropiata dosarelor penale, Sorina Matei, pe blog, care şi-a şi permis să dea vina pe colegii mei din Comisia juridică, toată lumea s-a mirat şi toţi şi-au dat seama că asta fac procurorii – scot informaţii din dosar şi le dau jurnaliştilor, le povestesc rudelor, prietenilor. Doar procurorul, nu şeful său, nu adjunctul şefului, nu ofiţerul SRI, nu poliţistul judiciar, doar el este dator, prin lege, să îşi protejeze informaţia din dosar. Procurorul trebuie să îşi facă ancheta lui şi să nu spună nimănui date din dosar, poate să hotărască în cadrul anchetei să răspândească informaţii pentru a vedea cum reacţionează cei urmăriţi, e treaba lui şi e ceva legal, dar după ce o face nu mai poate să acuze pe nimeni, un cetăţean, că la o nuntă sau la un botez povesteşte că a auzit că Vasile e ascultat, că Ionel va fi arestat, că firma aia va fi distrusă”, a mai afirmat Ghiţă.
Deputatul a arătat că a ajuns în situaţia de a avea probleme penale de un an, mai exact după ce PSD a pierdut alegerile prezidenţiale, pentru că, „pe căi directe sau indirecte”, se doreşte ca el să facă denunţuri contra lui Victor Ponta.
Citește și: Surse: Numele lui PONTA apare și în noul dosar de la DNA al lui Sebastian Ghiță
Dosarul trimis de DNA Camerei Deputaţilor are cinci volume, însumând aproximativ 1.300 de file, iar Sebastian Ghiţă este acuzat de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, dare de mită, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Potrivit procedurilor parlamentare, Comisia juridică urmează să întocmească două rapoarte, unul cu privire la cererea de încuviinţare a cererii de reţinere a lui Ghiţă şi celălalt pe cererea privind arestarea preventivă.
Potrivit DNA, în decursul timpului, Sebastian Ghiță, director al S.C. ASESOFT INTERNAŢIONAL S.A. Ploieşti până în anul 2012, iar de la acea dată şi până în prezent deputat în Parlamentul României, „a dobândit o putere financiară şi relaţională care i-a permis să determine, în mod real (chiar dacă personal el nu a ocupat vreo funcţie oficială în stat până în anul 2012) numirea/menţinerea unor persoane în funcţii importante'”.
Citește și: UPDATE: Comisia juridică a votat reținerea deputatului Sebastian Ghiță
Această „forţă dobândită a fost folosită în mod efectiv de Sebastian Ghiță ca monedă de schimb pentru cointeresarea unor funcţionari publici şiangrenarea lor într-un mecanism infracţional care presupuneasatisfacerea intereselor ilicite, de orice natură, ale deputattului Ghiţă Sebastian Aurelian” spun procurorii.
În referat se notează că persoanele – funcționari publici, polițiști, magistrați -, cu care relaţiona aveau „un comportament obedient şi deserveau în mod evident interesele lui Ghiţă Sebastian Aurelian şi nu, aşa cum ar fi fost obligatoriu, interesele societăţii pentru a căror apărare ar fi trebuit să fie numiţi şi menţinuţi în funcţie”.
După anul 2010, „sub paravanul protecţiei autorităţilor, Sebastian Ghiță şi-a permis să comită o gamă diversificată de fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni (folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, infracţiuni de dare de mită, şantaj, conducerea unui vehicul fără permis de conducere)”.
În perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă, în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani (valoarea prejudiciului depășea 30 de milioane de euro), prin Sebastian Ghiță, „mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale privind obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsuri de supreveghere tehnică dispuse, măsuri preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărire penală, prin folosirea mai multor căi”.
În schimbul primirii informațiilor, Sebastian Ghiță ar fi promis/obținut numiri pe funcții prin relațiile pe care le avea cu persoane cu putere de decizie.
Ca exemplu, anchetatorii relatează în referat că Sebastian Ghiță ar fi folosit și relația sa cu premierul Victor Ponta. Spre exemplu, la începutul anului 2014, Sebastian Ghiță l-a dus la premierul Victor Ponta pe procurorul general al Parchetului Curții de Apel Ploiești, Liviu Tudose. Procurorul a confirmat la DNA că Ponta i-a propus funcția de director DLAF sau o funcție de execuție în cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. În schimb, procurorul trebuia să furnizeze informații din dosarele în care erau cercetați apropiații lui Sebastian Ghiță, să protejeze persoane și firme unde deputatul avea interese economice, spun anchetatorii. Între persoanele care trebuiau „salvate”, s-ar fi aflat și Mircea Cosma, președintele CJ Prahova (PSD).
