UPDATE
Elena Udrea rămâne în arest preventiv în dosarul “Gala Bute”, până la sfârșitul lunii aprilie, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins contestația fostului ministru al Dezvoltării și Turismului față de prelungirea măsurii, dispusă de prima instanță în 23 martie. Decizia instanței supreme este definitivă.
Astfel, rămân în arest Elena Udrea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, precum şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, așa cum a decis prima instanță, la data de 23 martie, când a fost prelungită arestarea preventivă.
Ştefan Lungu, ca și Gheorghe Nastasia, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi primarului municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, vor fi cercetați, în continuare, în arest la domiciliu. Ei au denunțat-o pe Elena Udrea, după ce s-a început urmărirea penală față de ei.
Reamintim că Ana-Maria Topoliceanu, fosta șefă CNI și prietena Elenei Udrea, desi a primit mită, a scăpat deoarece s-a autodenunțat și a denunțat-o și pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului înainte de a se începe urmărirea penală față de ea.
====
În motivarea primei instanțe din 23 martie, ICCJ a decis prelungirea arestării preventive a Elenei Udrea cu incă 30 de zile în dosarul Gala Bute, pentru că fostul ministru al Turismului nu conștientizează ”activitatea ilicită generată”, dar și pentru că acuzațiile sunt complexe și ample.
Elena Udrea a recunoscut că știa de existența postacilor PDL recompensați cu 10.000 de euro pe lună, precum și despre plățile efectuate de administratorul moșiei de la Nana și prietena ei, Ana-Maria Topoliceanu, folosiți pentru promovarea partidului și a fostului ministru.
Chitanțe false în valoare de 50.000 de euro
Instanța a arătat că, la două luni după ce Udrea a primit mita de 900.000 de euro, a mai primit încă 50.000 de euro, trecuți pe cinci chitanțe, pe numele unor persoane care nu recunosc efectuarea acestor donaţii şi ale căror venituri
nu le-ar fi permis să deţină asemenea disponibilităţi.
”În condiţiile în care suma a fost folosită integral pentru plata unor servicii de publicitate contractate de Udrea Elena Gabriela, cu privire la care aceasta a avut mai multe discuţii cu martorul Felix Tătaru, există indicii că banii provin din infracţiunea de luare de mită reţinută în sarcina inculpatei”, se arată în motivare.
Motivarea arestării: Udrea percepea comision de 10% din contractele de la MDRT, când se tăiau salariile și pensiile
Procurorii au arătat, potrivit motivării arestării din 23 martie, că Udrea percepea un comision de 10% din valoarea contractelor pentru care ministerul urma să facă plăţi, în condițiile în care făcea parte dintr-un Guvern care, în 2009 și 2010, invoca pretinse măsuri de austeritate, măsuri în cadrul cărora s-a procedat la o tăiere bugetară a salariilor şi a pensiilor.
La interpelarea instanţei cu privire la faptul dacă inculpata Udrea Elena Gabriela poate fi culpabilă pentru o măsură politică a guvernului de la acea dată, reprezentantul parchetului a arătat că inculpata Udrea Elena Gabriela, pe de o parte în calitate de membru al Guvernului, era de acord cu măsuri de austeritate, iar pe de altă parte, din bugetul ţării acorda contracte supraevaluate pentru care primea mită. Procurorul de ședință a apreciat că aceeași situație poate fi avută în vedere şi faţă de ceilalţi inculpaţi care au îndeplinit funcţii publice.
Citește și: Dezvăluiri de la confruntări: Postacii Elenei Udrea erau plătiți cu 10.000 de euro pe lună
Fosta șefă CNI, Ana-Maria Topoliceanu, și Tudor Breazu îi plăteau, lunar, din mita percepută, 3.000 de euro lui Gheorghe Cristian Călugăru, care coordona echipa de comunicare a organizației PDL București și care, apoi, s-a ocupat de de comunicarea publică a Elenei Udrea.
Totodată, tot din șpăgile obținute, postacii erau plătiți cu până la 10.000 de euro pe lună, pentru a posta comentarii la articole sub identități fictive pe paginile de Internet care le erau indicate.
”Toate aceste plăţi se realizau fără a fi întocmite documente justificative, cu ştiinţa inculpatei Udrea Elena Gabriela, care primea periodic informări pe mail cu privire la situaţia plăţilor şi la eficienţa „postacilor” de la Breazu Tudor şi de la Călugăru Cristian”, se arată în motivarea deciziei de arestare a Elenei Udrea.
Citește și: Dezvăluiri incendiare! Cum a decurs confruntarea dintre Elena Udrea și denunțătorii ei
„Întrebare: Ştiaţi că Breazu Tudor, Cristi Călugăru, postacii şi materialele promoţionale erau plătite de către doamna Topoliceanu Ana Maria?
Răspuns: Pe Breazu Tudor îl plăteam eu. Dacă au fost situaţii în care l-a plătit Topoliceanu Ana Maria, în mod cert ulterior banii aceia au fost recuperaţi de Topoliceanu Ana Maria. Cristi Călugăru ştiu că primea bani de la partid şi separat, în afara contractului. În total probabil că era această sumă de 3000 de euro. Suma din afara contractului era plătită de Topoliceanu Ana Maria, din ce ştiu eu, din bani de la partid, de unde se făceau toate plăţile. Erau situaţii în care partidul deţinea fonduri care nu erau înregistrate în contabilitate şi care proveneau, de exemplu, din contribuţiile de la sectoare, din donaţiile membrilor şi au fost şi cazuri în care candidaţii au contribuit cu sume de bani. Au fost situaţii în care aceşti bani nu se înregistrau. Deşi nu se ţinea o evidenţă a acestor sume, conducătorul fiecărui sector ştia cu cât a contribuit, astfel încât nu era dificil de ţinut socoteala. Este posibil ca o evidenţă a sumelor neînregistrate în contabilitate să fi fost ţinută şi de contabila Naidin. Nu ştiu cu cât erau plătiţi postacii. Ştiu doar că au funcţionat câteva luni în perioadă de campanie electorală, erau studenţi din partid care iniţial au lucrat gratis, dar era ineficient şi apoi s-a luat decizia să fie plătiţi şi nu aş şti să vă spun la cât ajungeau sumele, probabil la cât a spus Topoliceanu Ana Maria. Presupun că postacii erau plătiţi din aceeaşi bani care se foloseau la partid.
Întrebare: Primeaţi de la Cristi Călugăru o situaţie detaliată lunar cu numărul de comentarii ale postacilor şi cu sumele plătite acestora?
Răspuns: Posibil da, dar nu stăteam să le citesc având în vedere că erau mii de comentarii.
Întrebare: Ştiţi dacă domnul Horaţiu Ţica a făcut asemenea donaţii neînregistrate sau a plătit cheltuieli ale partidului?
Răspuns: Nu cunosc personal, dar cred că a fost candidat la consiliul general şi este posibil să fi făcut. Se întâmpla şi se întâmplă la toate partidele, fără excepţie, ca firme şi persoane care doresc să facă donaţii sau sponsorizări să nu vrea să apară în această calitate, de teama repercusiunilor politice ori a scandalului mediatic care s-ar declanşa ca urmare a asocierii cu un partid sau altul. În acest context, puteau fi firme şi persoane care să fi sprijinit campania PDL, fără să fi dorit ca lucrul acestea să fie cunoscut în mod public. Dacă voi identifica vreun caz, voi face precizări.”
Citește și: Procurorii au aflat cum funcţiona aparatul de propagandă al Elenei Udrea
Cum rezolvă instanța dilema genții cu bani
Instanța a mai reținut și că, în procesul din 23 martie 2015, Gheorghe Nastasia și Ștefan Lungu au menționat că își mențin declarațiile anterioare, iar Nastasia ”indică cu fermitate” că a dat o geantă conţinând suma de 900 000 Euro inculpatei Udrea Elena Gabriela.
În ceea ce privește geanta cu mită pe care Nastasia i-ar fi dat-o fostei ministre a Turismului, avocatul Elenei Udrea a arătat că Nastasia Gheorghe nu a putut menţiona ce fel de geantă era, ce mărime, ce culoare, ce fel de închidere prezenta şi care era cupiura banilor, instanța susține că avocatul a marșat pe aceste aspecte pentru a se da o valoare de neadevăr celor declarate de inculpatul Nastasia Gheorghe.
Totodată, judecătorul de drepturi și libertăți arată că Elena Udrea nu oferă nici o explicaţie care să combată faptul că atât prietena sa, Topoliceanu Ana Maria, cât şi inculpaţii Nastasia Gheorghe şi Lungu Ştefan o incriminează.
”În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatei Udrea Elena Gabriela, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că acele date ce caracterizează pozitiv persoana acesteia nu sunt suficiente pentru a determina reconsiderarea privării sale de libertate, aceste elemente privite singular nu au aptitudinea de a duce la luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, în contextul în care activitatea infracţională este complexă şi amplă, iar la acest moment inculpata nu conştientizează activitatea ilicită generată. Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că niciunul dintre argumentele prezentate în apărare nu pot conduce la concluzia că temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive nu mai subzistă, ci dimpotrivă acestea există şi justifică detenţia provizorie; măsura preventivă fiind proporţională cu gravitatea acuzaţiilor şi totodată necesară pentru realizarea scopului urmărit, respectiv buna desfăşurare a procesului penal. Ansamblul criteriilor enumerate de art. 223 Cod procedură penală conduc la concluzia că măsura arestării preventiv față de inculpata Udrea Elena Gabriela este în continuare coerent individualizată astfel încât urmează a fi prelungită”, preciza instanța, în 23 martie.
