UPDATE
Procurorul general Tiberiu Nițu a anunțat, printr-un comunicat, decizia de a transfera la DNA dosarul " Votul în diaspora". În comunicat se recunoaște existența indiciilor săvârșirii unor fapte de corupție.
Potrivit PICCJ, în dosar s-a început urmărirea penală "in rem" (pentru faptă, nu față de o anumită persoană), procedură obligatorie după înregistrarea unei plângeri penale. Acuzațiile sunt de abuz în serviciu, neglijență în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
" La data de 4 decembrie 2014, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri" , anunță PICCJ.
Ce prevede articolul 13 și ce pedepse pot primi funcționarii care au împiedicat exercitarea drepturilor electorale
Articolul 13, indice 2, din legea anticorupție 78/2000, invocat de PICCJ, prevede : "Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu (…), dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime".
——
La data de 2 decembrie 2014, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, i-a solicitat, procurorului general Tiberiu Nițu transferarea dosarului de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la DNA pentru continuarea anchetei privind modul în care s-a organizat și desfășurat votul din diaspora pentru președinție deoarece au apărut indicii potrivit cărora înalți demnitari au comis fapte conexe celor de corupție pentru a împiedica sute de mii de români să-și exercite dreptul la vot.
DNA a anunțat printr-un comunicat faptul că în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare și desfășurare a votului în Diaspora. Procurorii anticorupție, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu același obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituții cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale.
Atât la Parchetul ICCJ, cât și la DNA au fost înregistrate plângeri penale cu privire îngrădirea dreptului constituțional la vot. Unele plângeri îi vizau direct pe premierul Victor Ponta și pe miniștri de Externe Titus Corlățean ( în exercițiu la data primului tur de scrutin) și Teodor Meleșcanu ( în exercițiu la data celui de-al doilea tur de scrutin).
O astfel de plângere a fost depăsă și de europarlamentarul Monica Macovei, care, după mai multe ore de stat la coadă în fața secției de votare de la Londra, nu a reușit să voteze.
Singurul demers pe care procurorii din subordinea lui Tiberiu Nițu l-au făcut în dosarul instrumentat la Parchetul ICCJ a fost să trimită adrese la Ministerul de Externe și la Biroul Electoral Central prin care au cerut informații despre modul de organizare a secțiilor de votare în diaspora.
În schimb, procurorii anticorupție dețin indicii rezonabile potrivit cărora s-ar fi săvârșit infracțiuni de competența DNA, infracțiuni prin care s-ar fi încălcat dreptul constituțional la vot.
De ce dosarul e de competența DNA
Constituția garantează dreptul la vot al românilor, iar de modul în care românilor din străinătate li se asigură accesul la exercitarea dreptului constituțional răspunde Ministerul de Externe, potrivit legii. Decizia, însă aparține membrilor Guvernului, liderilor partidului aflat la guvernare.
Dacă lideri ai unui partid sau ai Guvernului au împiedicat, prin folosirea autorității funcției lor, accesul românilor la exercitarea dreptului constituțional la vot, pentru a obține foloase pentru sine sau pentru altul, competența de anchetare revine DNA, spun specialiștii. La DNA ar exista indicii că s-ar fi săvârșit infracțiuni din această arie de competență, spun surse judiciare.
Primele plângeri împotriva modului în care Guvernul Ponta , prin Ministerul de Externe, a organizat votul din diaspora au fost anunțate imediat după primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui României din data de 2 noiembrie 2014.
Pentru buna desfășurare al celui de-al doilea trur de scrutin, ambasadorii României în unele țări din Uniunea Europenă ( Franța, Marea Britanie, Italia, Germania ) au solicitat înființarea mai multor secții de votare pentru al doilea tur, însă solicitările nu au fost luată în considerare.
De asemenea, Biroul Electoral Central a anunțat Guvernul că legea permite Ministerului de Externe suplimentarea numărului secțiilor de votare. Tot atunci, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu a anunțat că, strict tehnic, legislația permite ca numărul secțiilor de votare să fie mărit prin ordonanță de urgență.
Guvernul Ponta nu a ținut cont de recomandările BEC și ale președintelui Înaltei Curți, Livia Stanciu.
În al doilea tur de scrutin de la data de 16 moiembrie, la secțiile de votare din Torino, Bolognia, Paris, Londra, alte localități din țările UE s-au format cozi de kilometri. Sute de mii de români nu au reușit să voteze, deși mulți dintre ei s-au așezat la cozi dis de dimineață. Miile de români care nu au reușit să voteze, au protestat în fața secților de votare. La Torino s-au folosit gazele lacrimogene împotriva protestatarilor. Mai mulți ambasadori occidentali la București au criticat modul în care Guvernul României a organizat votul în străinătate.
Ce conține dosarul de la DNA și cine i-a sesizat prima dată pe procurorii anticorupție
Institutul pentru Politici Publice a solicitat, la data de 28 noiembrie 2014, Direcției Naționale Anticorupție să investigheze declarațiile făcute în spațiul public de către Mircea Geoană și Marian Vanghelie potrivit cărora premierul Victor Ponta și prim-vicepremierul Liviu Dragnea au obstrucționat dreptul la vot al românilor din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014.
În sesizarea sa, IPP a citat mai multe declarații. Între acestea, declarația lui Marian Vanghelie și anume: "Dragnea a zis că dacă se vor face mai multe secții în străinatate se vor pierde alegerile". A fost citată și declarația lui Mircea Geoană, care a afirmat : 'Am informatii că a fost o discutie si stiu clar ca Ponta exclusiv a decis sa nu fie mai multe sectii"
Într-un comunicat, IPP și-a motivat plângerea făâcută la DNA astfel: "Consideram ca se impune de urgenta ca DNA sa verifice aceste informatii in conditiile in care, la cele doua tururi de scrutin pentru alegerile prezidentiale 2014, unui numar de peste 200.000 de romani din diaspora li s-a incalcat dreptul constitutional de a vota, acestia nereusind sa intre in sectiile de votare in intervalul aferent votarii stabilit prin lege, dupa 8 ore de asteptare la coada in fata sectiei".
Reamintim că în spațiul public Mircea Geoană și Marian Vanghelie au făcut numeroase declarații potrivit cărora nu s-a suplimentat numărul secțiilor de votare în diaspora în mod deliberat, pentru a nu pierde alegerile prezidențiale.
Între afirmațiile lui Mircea Geoană reamintim: "principala cauza pentru infrangerea catastrofala si valul de resentiment anti-Ponta si anti-PSD a fost generat de organizarea votului in diaspora" ; "Sunt absolut convins si exista informatii suficiente ca orgnizarea votului a reprezentat un act deliberat de impiedicare a exercitarii dreptului la vot. Dl Ponta e principalul responsabil, iar dl Corlatean e principalul sau complice"; " Ponta a fost sfatuit sa faca sectii suplimentare de echipa de campanie, de consultantii straini, de colegi din conducerea partidului si guvernului, si a decis deliberat sa nu fie sectii suplimentare"
Știre în curs de actualizare
