Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au continuat într-unul din cele mai ample cazuri de trecere ilegală a frontierei. Este vorba despre interceptarea, în data de 15 septembrie, a unei ambarcaţiuni suspecte pe Marea Neagră, pe care se aflau 132 de persoane. După declanşarea procedurilor specifice de remorcare a ambarcaţiunii în cauză, fără pavilion arborat, la sediul Grupului de Nave Mangalia, au fost demarate cercetările la sediul Gărzii de Coastă. Astfel, persoanele adulte au fost audiate, stabilindu-se faptul că la bordul ambarcaţiunii se aflau 72 cetăţeni afgani, 35 de irakieni, 16 iranieni, 7 sirieni şi 2 turci, adulţi şi copii, cu vârste între 1 şi 65 ani, care intenţionau să ajungă în mod ilegal în ţara noastră, pentru ca apoi să-şi continue călătoria spre ţări din Uniunea Europeană.
În urma cercetărilor a mai rezultat că ambarcaţiunea tip pescador, în lungime de 20 metri, a plecat în urmă cu trei zile dintr-un port situat în apropierea Istanbulului, fiind condusă de doi cetăţeni turci, în vârstă de 45 ani, respectiv 41 ani, ajutaţi de un cetăţean irakian, în vârstă de 31 de ani. Poliţiştii de frontieră fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „trecere frauduloasă a frontierei de stat” şi „trafic de migranţi”, iar unul dintre ei, care a condus ambarcaţiunea, mai este cercetat şi pentru săvârşirea infracţiunii de „conducere a unei nave de către o persoană fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător”.
Iadul din țările de origine
România a devenit poarta către Europa de Vest, un tărâm al făgăduinței pentru multe state aflate în conflict, unde viața oamenilor este pusă în pericol în fiecare zi. În Afganistan situația politică este incertă, după ce au avut loc alegeri prezidențiale, dar ambii rivali își revendică victoria. Chiar ieri, în Kabul a fost detonată o bombă puternică, pe fondul acestor neînțelegeri.
SUA așteaptă un succesor oficial al lui Hamid Karzai cu care să semneze un acord bilateral de securitate, care să prevadă menținerea unei prezențe militare americane în Afganistan după retragerea trupelor NATO, până la finele acestui an.
Irak și Siria sunt două butoaie de pubere. Siria se confruntă cu un război fără civil care durează de mai bine de trei ani, iar Irakul este un stat cvasi-neguvernat, după plecarea forțelor militare americane. Ambele se confruntă cu ascensiunea fulminantă și teribilă a jihadiștilor care formează așa-numitul Stat Islamic, jihadiști care vor să rupă bucăți din cele două state pentru a crea un califat musulman.
Iran este condus de președintele Hassan Rohani, moderat, ales în iunie 2013. Acesta susţine o mai mare libertate în plan cultural şi social, dar se confruntă cu opoziţia autorităţii judiciare, controlată de conservatori, care critică frecvent poziţiile considerate prea liberale ale Guvernului de la Teheran. Acum câteva zile, o femeie a fost arestată pentru că a vrut să vadă pe viu un meci de volei masculin al reprezentantivei naționale. Recent, opt tineri iranieni acuzaţi că au desfăşurat activităţi împotriva regimului pe Facebook au fost condamnaţi de Tribunalul revoluţionar la pedepse cu închisoarea cuprinse între 11 şi 21 de ani, a anunţat, luni, presa iraniană. Cei opt tineri, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au fost condamnaţi la închisoare pentru „activităţi împotriva securităţii naţionale, propagandă împotriva regimului, insulte la adresa valorilor religioase şi liderilor iranieni”, potrivit presei, care nu prezintă detalii privind aceste activităţi. Reţelele sociale, în special Facebook şi Twitter, sunt interzise în Iran.
CONSECINȚE
Audiați de procurori
Cei doi cetăţeni turci şi complicele irakian au fost audiați ieri de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, care vor dispune măsurile legale ce se impun. La finalizarea cercetărilor, întregul grup de migranţi din Orientul Mijlociu va intra în custodia Inspectoratului General pentru Imigrări. Migranții vor fi trimiși înapoi în țările de origine. Printre cei capturați se află și zeci de copii
