Omul de afaceri Ioan Niculae cere, în instanță, să fie eliberat condiționat, după ce a executat aproape cinci luni din pedeaspa dispusă în dosarul ”Mită la PSD”, informează Mediafax.
Cererea de eliberare condiţionată a lui Ioan Niculae a fost înregistrată la Judecătoria Găeşti pe 18 august, iar primul termen de judecată va fi joi, 20 august.
Conform unor surse judiciare, cererea a fost formulată după ce omul de afaceri ar fi scris două cărţi. Solicitarea a fost deja analizată, marţi, de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Găeşti, unde Ioan Niculae îşi execută pedeapsa.
Omul de afaceri a mai cerut Judecătoriei Găeşti, pe 29 iunie, eliberare condiţionată. Însă, pe 6 august, instanţa a respins ca prematură cererea.
“Condamnatul va putea reitera cererea de liberare condiţionată după data de 19 august 2015, dată după care se împlineşte fracţia minimă de executat”, se e precizează în minuta publicată pe site-ul Judecătoriei Găeşti.
Ioan Niculae a atacat decizia Judecătoriei Găeşti, iar contestaţia se va judeca la Tribunalul Dâmboviţa pe 8 septembrie.
Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani și şase luni de închisoare în doarul “mită la PSD”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu și Viorel Bărac, la doi ani și şase luni cu executare.
Iniţial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de procurori.
Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.
Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi cercetează, într-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, pentru trafic de influenţă, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.
Printre acuzaţiile care i se aduc lui Niculae se numără şi cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenționarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.
“Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, mai susţin anchetatorii.
Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.
