Cererea lui Ioan Clămparu de redeschidere a dosarului în care a fost condamnat la 13 ani de închispare pentru iniţierea unui grup infracţional organizat, proxenetism şi trafic de minori a fost respinsă, printr-o decizie definitivă, de Curtea de Apel Alba Iulia, potrivit Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a explicat că Ioan Clămparu solicitase redeschiderea şi rejudecarea dosarului pe motiv că a fost judecat şi condamnat în lipsă.
Citește și: Interlopul Ion Clămparu va ieși mai repede din închisoare
Curtea de Apel Alba Iulia a judecat, în 30 septembrie, cererea lui Ioan Clămparu de redeschidere a dosarului în care a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru iniţiere de grup infracţional organizat şi proxenetism, magistraţii urmând să se pronunţe, în 5 octombrie, cu privire la această solicitare.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia declara atunci că Ioan Clămparu a fost adus sub escortă specială pentru a-şi susţine cererea în faţa instanţei.
Ioan Clămparu, considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri interlopi români, a fost condamnat, în februarie 2011, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în lipsă, la 13 ani de detenţie. În septembrie 2011, Ioan Clămparu a fost prins în Spania, în condiţiile în care era căutat de autorităţile judiciare române de opt ani. Liderul interlop, deferit justiţiei în lipsă de către Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), a intrat atunci în custodia autorităţilor din Madrid, după ce a fost prins în urma unei ample acţiuni de filaj.
Ulterior, Ioan Clămparu a fost condamnat şi în Spania, la 30 de ani de închisoare pentru proxenetism – pedeapsa maximă solicitată de procurori – de o instanţă din Madrid, însă acesta a atacat decizia şi a obţinut o pedeapsă cu zece ani mai mică, având deja condamnarea din România.
Clămparu a înaintat, în luna iunie 2015, o cerere de redeschidere a dosarului în care a fost judecat şi condamnat în lipsă la 13 ani de închisoare cu executare.
Tribunalul Sibiu a respins cererea lui Ioan Clămparu de redeschiderea procesului penal, însă acesta a atacat hotărârea cu apel, fiind înaintată către Curtea de Apel Alba Iulia.
Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activităţi de crimă organizată, sume totalizând milioane de dolari, bani folosiţi şi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva reţelei de crimă organizată coordonată de el, se arăta în rechizitoriul DIICOT.
La începutul lunii iulie 2011, peste o sută de persoane au fost arestate în cadrul unei operaţiuni de amploare a Interpol, supranumită Infra-Red, ce îi vizează pe unii din cei mai periculoşi fugari ai lumii, pe lista de căutări fiind şi Ioan Clămparu, suspectat de trafic de persoane. Anchetatorii au vizat 29 de ţări şi 450 de persoane suspectate de infracţiuni precum crime, pedofilie sau trafic de droguri.
Ioan Clămparu s-a aflat pe lista celor mai căutaţi 26 de infractori, fiind bănuit că ar avea legături cu cluburi şi hoteluri din Marea Britanie. El era acuzat că a obligat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania.
În ianuarie 2006, cazul Clămparu a fost dat de preşedintele de atunci, Traian Băsescu, drept exemplul de eşec în combaterea criminalităţii. Traian Băsescu susţinea că în cazul Ioan Clămparu trei state europene au atenţionat asupra deficienţelor de colaborare în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere. “Lucrăm în echipă pe criminalitate transfrontalieră – cazul de care vă spun implică patru ţări. Se procedează la arestarea simultană a infractorilor şi voi îi puneţi în libertate. Aţi stricat toată operaţiunea în cele patru ţări!”, afirma Traian Băsescu, la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, din 11 ianuarie 2006.
Ioan Clămparu a fost judecat, în lipsă, pentru iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni grave şi proxenetism.
Membri ai filierei conduse de Clămparu au fost prinşi şi arestaţi în România, Spania, Italia şi Cehia, în vreme ce el a fost dat în urmărire internaţională din martie 2003.
Fostul procurorul general al României Ilie Botoş îl indica pe Ioan Clămparu drept lider al unei reţele de crimă organizată pe relaţia cu Spania. El susţinea că Ioan Clămparu are legătură cu gruparea condusă de fraţii Vasile şi Ion Balint, cunoscuţi ca Sile şi Nuţu Cămătaru, dar şi cu Silviu Dudiţă, zis Fluturică, arestaţi şi condamnaţi pentru mai multe infracţiuni cu violenţă. Botoş spunea că deţine informaţii potrivit cărora Clămparu este dispus să plătească pentru asasinarea lui două milioane de euro.
Tribunalul Sibiu a pronunţat, în 20 iunie 2008, o sentinţă de condamnare a opt inculpaţi – membri ai clanului condus de Ioan Clămparu – pentru comiterea în principal a unor infracţiuni de trafic de persoane, constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat având drept scop comiterea de infracţiuni grave, proxenetism, spălare de bani, la pedepse cu închisoarea cuprinse între cinci ani şi nouă ani şi şase luni. Liderul interlop a primit atunci nouă ani şi şase luni de închisoare. Avocaţii celor opt au făcut apel, care s-a înregistrat în septembrie 2008. Pedepsele au fost majorate la Curtea de Apel Alba Iulia, aceastea variind între cinci şi 13 ani.
În 12 martie 2010, Ioan Clămparu a primit o pedeapsă de 13 ani de detenţie. În 23 februarie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât definitiv menţinerea pedepselor date de Curtea de Apel Alba Iulia, astfel că Ioan Clămparu a rămas cu pedeapsa de 13 ani de detenţie.
După şapte luni, în 22 septembrie 2011, autorităţile spaniole l-a arestat pe Clămparu în Spania, iar în februarie 2012 a fost condamnat la 30 de ani de închisoare de către prima instanţă, în Madrid, pedeapsă redusă ulterior cu zece ani.
