Uimitor în proiectul de buget pe 2012 este şi faptul că Ministerul Sănătăţii îşi propune să atragă fonduri nerambursabile în proporţie de numai 0,1%. Astăzi, când se vorbeşte tot mai mult de atragerea de fonduri europene, Ministerul Sănătăţii îşi propune obiective mai mult decât modeste. „Din păcate, nu putem atrage direct aceste fonduri, ci trebuie să le accesăm prin alte ministere: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării", se justifică Anton Irimia.

Medicina de urgenţă rămâne un domeniu prioritar pentru Ministerul Sănătăţii, cu atât mai mult cu cât se numără printre sectoarele în care reforma a dat roade. Peste 90 de milioane de lei vor fi investiţi în continuare în achiziţionarea de ambulanţe, autospeciale şi elicoptere. „Vrem să înlocuim amblanţele care sunt de casat cu altele noi şi să mai luăm cinci elicoptere pentru medicina de urgenţă", ne-a declarat Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii (MS). Principalele scăderi din buget vizează cheltuielile cu personalul. Acestea scad de la 206 milioane de lei la 187 milioane de lei, dar nu prin disponibilizări de personal ori scăderi de salarii. „S-au redus nişte posturi prin pensionarea unor oameni", explică Anton Irimia.

Bani pentru spitale, cele mai „mari consumatoare" din Sănătate

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) rămâne instituţia care împarte banii asiguraţilor şi se ocupă de contractele cu furnizorii de servicii medicale (medici de familie, medici specialişti, laboratoare, spitale). Aceasta va primi de la Ministerul de Finanţe 17,7 miliarde lei pentru anul viitor, pe care îi va împărţi în mare parte ca şi până acum. În ciuda faptului că preşedintele Traian Băsescu a cerut public să nu mai fie plătite arieratele la medicamente, acest capitol al compensatelor şi gratuitelor rămâne unul bine finanţat. Fondurile pentru acestea vor creşte cu 13,3%. „Cel mai probabil se vor introduce produse noi, cu un raport mai bun calitate-preţ (generice) şi se vor acoperi datoriile la farmacii", explică Ioana Bianchi, consilier în cadrul CNAS.  Anul trecut, bugetul pentru compensate şi gratuite a fost de trei miliarde de lei. Ţările dezvoltate tind să scadă bugetul pentru medicamente, şi să îi înveţe pe oameni să nu se mai trateze la farmacie. 

O bună parte din fondurile CNAS vor reveni spitalelor care sunt „mari consumatoare" în sănătate. Dacă anul trecut unităţile sanitare au primit 7 miliarde de lei, anul viitor vor primi cu 7% mai mult. „Degeaba tot investim în spitale, pentru că banii care ajung acolo nu se mai regăsesc apoi în sistem", comentează Diana Tuşa, deputat în Comisia de Sănătate. Aceasta susţine că mai mulţi bani ar trebui investiţi în medicina preventivă, care presupune intensificarea controalelor de rutină pentru pacienţi (teste de sânge, controale ginecologice, oftalmologice etc).

Totuşi, reprezentanţii CNAS susţin că vor finanţa mai bine inclusiv medicina de familie şi că a fost prevăzută o creştere de 14% pentru acest sector. Cel mai probabil medicii de familie vor fi implicaţi în programul de depistare a cancerului de col uterin, motiv pentru care vor fi şi mai bine plătiţi. 

Anul trecut, sectorul medicinei primare a fost finanţat cu un miliard de lei. Principala măsură care i-a vizat pe medicii de familie a fost tăierea din numărul de pacienţi de pe listă (erau medici care aveau şi 5.000 de pacienţi pe listă, nu îi consultau niciodată, dar primeau bani pentru ei). De la anul, medicii de familie vor fi plătiţi mai bine pentru serviciile efectuate şi nu pentru numărul de pacienţi din liste.

În cazul CNAS, vor fi tăiate cheltuielile de administrare a fondului unic de asigurări de sănătate. Acestea vor fi cu 1,8% mai mici decât în 2011. Cel mai probabil vor mai fi reduse din posturile de la casele judeţene de sănătate, întrucât multe dintre atribuţiile lor vor fi preluate de casele private de sănătate.