Drumul spre Vest: Solidaritate cu Moldova pe străzile Bucureştiului

de Cristian Campeanu , 20 octombrie 2013
Aproximativ 5.000 de oameni au demonstrat ieri la Bucureşti pentru unirea Basarabiei cu România şi pentru adoptarea unui proiect de lege care întăreşte legăturile dintre cele două ţări. Mitingul a avut loc cu o lună înaintea Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde Republica Moldova ar trebui să parafeze Acordul Aprofundat şi Comprehensiv de Liber Schimb (DCFTA) şi Acordul de Asociere cu UE. Este cea mai importantă manifestaţie de solidaritate cu Moldova din ultimele două decenii.

 

Chiar dacă nu au atins ţinta de 10.000 de partici­panţi şi au fost departe de cele 20.000 câţi au participat în momentele de vârf ale protestelor împotriva exploatării de la Roşia Montană, demonstraţia de ieri de la Bucureşti în favoarea Unirii celor două ţări româneşti reprezintă un gest important de susţinere a Republicii Moldova în eforturile sale de a ieşi din sfera de influenţă a Rusiei şi de apropiere de Uniunea Europeană.

Marşul a început în Piaţa Victoriei, în faţa sediului Guvernului, şi s-a încheiat cu un miting în Parcul Izvor, în apropierea Parlamentului. Partici­pan­ţii au scandat în perma­nen­ţă „Unire”, „Unirea face puterea”, „Trăiască, traiască şi-nflorească/ Moldova, Ardealul şi Ţara Românească”. „Ale, ale, Chişinău şi Bucureşti, două inimi româ­neşti! Basarabia ­pământ românesc!” „Basarabie română, hai să dăm mână cu mână/ Că-ţi aducem peţitor mândrul nostru tricolor”, această din urmă scandare legată de un tricolor gigant de 1.200 metri pătraţi, cusut la Chişinău, care a fost desfăşurat în Parcul Izvor. Organizatorii au fost Platforma Civică Acţiunea 2012, care a organizat o manifestaţie similară la Chişinău şi a iniţiat un proiect de lege de apropiere dintre cele două ţări româneşti pentru care susţine că a strâns 117.000 de semnături.

Atât manifesta­ţiile de stradă, cât şi iniţiativa legislativă fac parte dintr-o campanie care poartă numele „Aducem Basarabia acasă”. Proiectul prevede, printre altele, crearea unei instituţii în subordinea primului ministru care să se ocupe de coordonarea strategiilor pentru cel de-al doilea stat românesc, obţinerea mai uşoară a vizelor de intrare în România de către românii de peste Prut, precum şi integrarea basarabenilor în viaţa socio-culturală din România. Faptul că nu există în structurile guvernului român, dacă nu un minister ca în Marea Britanie, măcar un oficiu pentru problemele Moldovei este o scăpare impardonabilă din partea guvernan­ţilor şi măcar pentru acest lucru şi legea ar trebui avută în vedere de Parlament.

Fiind o coaliţie „mondială” de organizaţii nonguvernamentale, Platforma Civică Acţiunea 2012 a organizat, potrivit unui comunicat difuzat ulterior, acţiuni similare şi la New York, Paris, Barcelona şi Roma. ,,Reprezentăm în stradă vocea marii majorităţi a poporului român care îşi doreşte ca Basarabia să fie prioritate naţională. (…) Curentul unionist de pe ambele maluri ale Prutului este într-o continuă ascensiune, dovadă fiind numărul tot mai ridicat, de la an la an, al participanţilor la manifestaţiile pentru Unire.”, se arată în comunicat. Faptul că organizatorii au reuşit să scoată câteva mii de bucu­reşteni în stradă este un succes remarcabil, această manifes­ta­ţie intervenind într-un moment crucial pentru viitorul Republicii Moldova.

Ce parafează Moldovala Vilnius

Cele două acorduri pe care le va parafa Moldova la Summitul de la Vilnius vor deschide piaţa ­europeană pentru produsele moldoveneşti, ceea ce va duce, potrivit comisarului european pentru comerţ, Karel de Gucht, la o creştere pe termen mediu a PIB-ului Moldovei cu 12%. Ce e drept, acelaşi comisar a atras atenţia ţărilor care vor parafa acordul – Moldova, Ucraina şi Georgia – că la început va exista un şoc, pentru că deschiderea pieţelor va forţa companiile moldovene să respecte standardele de calitate europene, ceea ce va pune mai multă presiune concurenţială pe acestea.

Totodată, Acordul de Asociere va facilita procesul de ridicare a vizelor. La Chişinău, dar şi la Bucureşti, parafarea acordurilor la Vilnius este privită ca un pas esenţial în drumul Moldovei spre Uniunea Europeană şi eliberarea de sfera de influenţă rusă. Parafarea nu garantează însă şi aderarea la UE în viitor, pentru că un acord de asociere nu îţi oferă statutul de candidat la aderare, dar este sigur că fără acord de asociere acest statut nu se poate obţine. Dacă nu va exista vreo obiecţie din interiorul UE, atunci semnătura finală va fi pusă undeva peste un an şi va putea începe cursa pentru obţinerea statutului de candidat. Deocamdată, potrivit noului şef al Delegaţiei UE la Chişi­nău, Pirkka Tapiola, „Eu nu văd absolut nimic ce ar putea interveni în acest moment în calea Acordului de asociere. Moldova ocupă printre primele locuri în Parteneriatul Estic după viteza de negociere, comparativ cu oricare altă ţară, de aceea sunt convins că suntem pe calea cea bună în privinţa acestui acord.”

Moldova a ajuns campionul Parteneriatului Estic în procesul asocierii cu UE şi acest lucru se datorează, în primul rând, derminării politice a coaliţiei aflate la putere de a se angaja pe drumul european în pofida luptelor interne. Reformele au fost modeste şi făcute într-un ritm neegal, dar măcar atât sub Vlad Filat cât şi sub Iurie Leancă, Moldova a demonstrat că este dornică să facă reforme. Nu în ultimul rând, performanţa ­Moldovei s-a bazat pe calităţile de diplomat ale lui Leancă, dar şi pe susţinerea unor ţări importante din UE, precum Polonia, Suedia şi, mai ales, Germania. Cu toate acestea, viitorul european al Basarabiei nu este asigurat.

Ameninţarea rusă

Luna trecută, Kremlinul a impus un embargo de facto asupra vinurilor moldoveneşti, cea mai importantă sursă de exporturi a ţării, şi în pofida pretinsei relaxări pe care o manifestă faţă de opţiunea europeană a Moldovei, însuşi Vladimir Putin a avut o ieşire nervoasă declarând că „nimeni în Europa nu va cumpăra vinurile moldove­neşti”, chiar dacă Bruxelles-ul a anunţat prin vocea comisarului Dacian Cioloş că începând de anul viitor, Moldova va putea exporta o cantitate nelimintată de vin în Europa.

Ruşii au făcut însă chiar mai mult şi l-au trimis la Chişinău pe Dmitri Rogozin, care a ameninţat, mai mult sau mai puţin explicit, cu ruperea Moldovei şi cu recunoaşterea independenţei Transnistriei. Putin a făcut aceleaşi amenin­ţări şi la adresa Ucrainei, prin vocea consilierului său, Serghei Glaziev, care s-a dus luna trecută la Yalta pentru a-i avertiza pe ucraineni că „este dreptul Rusiei să forţeze fragmentarea Ucrainei dacă guvernul ucrainean va continua pe drumul spre Occident”. Dar dacă la Kiev există un consens politic cu privire la asocierea cu UE; la Chişinău, comuniştii lui Voronin au declarat deschis că doresc aderarea Moldovei la Uniunea Eurasiatică a lui Putin.

În condiţiile în care anul viitor în Moldova au loc alegeri legislative şi în care comuniştii sunt inamici declaraţi ai României şi adversari ai apropierii de Uniunea Europeană, Moldova are nevoie de toată susţinerea de care este capabilă România. Marşul şi manifestaţia de ieri au fost un semnal excelent în acest sens şi o binevenită avertizare adresată clasei politice româneşti cu privire la ceea ce este cu adevărat important pentru România, pentru Moldova şi pentru români.

Comentarii

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design