O creştere economică de 6%, cum este cea anunţată pentru al doilea trimestru din acest an, ar putea părea, la prima vedere, o veste bună pentru România. O astfel de evoluţie nu a mai fost înregistrată din 2008, înainte de marea criză economică. Dar cifrele ne pot păcăli, căci revenirea ar putea fi la fel de nesănătoasă ca acum opt ani.
Economia a crescut în primele şase luni din acest an cu 5,2% pe seria brută şi cu 5% pe seria ajustată sezonier, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În trimestrul al doilea, creşterea a fost chiar de 6% faţă de acelaşi trimestru din 2015.
Profesorul de economie Mircea Coşea avertizează că o asemenea creştere foarte mare are mai degrabă o semnificaţie propagandistică, pentru că, fiind poate cel mai înalt ritm de creştere din Europa, toată lumea se va lăuda cu el.
„Privită în perspectivă, această creştere economică este îngrijorătoare, pentru că poate să aducă efecte negative, plecând de la faptul că este o creştere bazată în continuare pe consum, în acelaşi timp pe o scădere a ponderii industriei şi a exporturilor. Consumul rămâne principalul motor de creştere economică“, a declarat Mircea Coşea pentru „România liberă“.
Specialistul a precizat că această creştere economică foarte mare e explicabilă prin măsurile de relaxare fiscală, în primul rând prin reducerea TVA şi în al doilea rând prin creşterea veniturilor pentru anumite categorii ale populaţiei: salarii, pensii şi ajutoare sociale. Lucru foarte bun, dacă ar fi fost prefaţat de o creştere a ofertei interne, adică dacă economia românească ar fi putut să ofere produsele care să acopere creşterea cererii.
Dar nu este cazul; lucrurile nu stau deloc astfel. „De fapt, economia României nu a putut să facă acest lucru, ceea ce arată că economia reală nu a contribuit la creşterea economică, în schimb a crescut importul la produsele care intră în consumul direct: agroalimentare, industrie uşoară. Toate lucrurile acestea au dus la creşterea importurilor, iar efectul pe termen lung este periculos“, a declarat Mircea Coşea.
Care este – pe indicatori economici – mecanismul a ceea ce se petrece acum în România? „Se debalansează contul curent, adică există un decalaj între importuri şi exporturi, în defavoarea exporturilor. Rezultatele semestrului I arată că, de fapt, s-a întâmplat lucrul acesta şi debalansarea reprezintă cam 1,5% din PIB. Deocamdată, efectul de creştere a consumului încă nu s-a stins“, a detaliat specialistul. Când se va stinge? În cursul anului 2017, când vor începe efectele negative.
Reînceperea anului şcolar, marele hop
Universitarul atrage atenţia că reducerea TVA va mai avea un efect asupra creşterii consumului pentru 4-6 luni, iar creşterea veniturilor nu a fost încă afectată de cheltuieli ce vor diminua puterea de cumpărare a populaţiei, pentru că, o dată cu venirea anotimpului rece, vor creşte cheltuielile cu utilităţile. Când încep şcolile sunt cheltuieli masive pentru şcolarizare, pentru că învăţământul nu este gratuit în România, aşa cum se spune. Pentru o familie, echiparea unui şcolar costă câteva sute de lei.
Taxele locale sunt şi ele în creştere, pentru că noul Cod Fiscal dă această posibilitate, subliniază expertul. „Până la alegeri nu se va întâmpla acest lucru, pentru că totuşi Guvernul încearcă să menţină o anumită stabilitate şi linişte socială. După aceasta însă, la începutul anului 2017, ele vor veni şi atunci se va vedea că această creştere economică are şi efecte negative, în primul rând prin faptul că nu a dus la o dezvoltare internă a producţiei care să mărească oferta“, a menţionat Mircea Coşea.
Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice, este citată de Capital cu afirmația: „Creşterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile, cu 9% al construcţiilor, în T2, şi realizată în condiţiile unei reduceri a creşterii comerţului cu amănuntul“. Demnitarul informează că serviciile pentru întreprinderi şi-au amplificat creşterea „de la 7,8% în T1 la 9,5% în T2“, ceea ce „arată că nu e o creştere bazată doar pe consum, ci şi pe investiţii, şi că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate“.
Totuşi, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, aver-tizează, la rândul său, că „putem discuta probabil de o supraîncălzire a economiei, în condiţiile în care vedem deja o deteriorare a balanţei comerciale. Importurile cresc foarte rapid, rata de creştere a importurilor este dublă faţă de cea a exporturilor, iar balanţa comercială s-a deteriorat cu 40% faţă de anul trecut“.
