Efectele secetei la Galați: un banc de nisip a ieșit din apele Dunării

Din cauza scăde­rii debitului Dunării, la Ga­lați este înre­gistrată și o scă­dere fără precedent a nivelului apelor și s-a ajuns ca în mijlocul albiei Dunării să apară un banc de nisip cu lungimea de 200-300 de metri. În această perioadă debitul Dunării este de 2.600 mc/s, la jumătate față de media multianuală din luna iulie, care este de 5.300 mc/s. Ieri, la mira din fața sediului Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) era afișată adâncimea de 100 cm.

Potrivit diagnozei specialiștilor de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în intervalul 27.07.2015, ora 07.00 – 28.07.2015, ora 07.00, nivelul Dunării a fost în creștere doar în zona Calafatului, în rest fiind în scădere pe întreg cursul românesc al Dunării. Prognoza INHGA estimează că în intervalul 27 iulie-3 august debitul la intrarea în ţară se va menține relativ staţionar, la valori cuprinse între 2.500 și 2.600 mc/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor iulie (5.350 mc/s) şi august (4.300 mc/s).

Noua cotă minimă record va fi de 74 cm

La Galați, debitul Dunării era ieri de 3.150 mc/s, iar cota era de 100 de centimetri. Hidrologii estimează că în următoarele zile debitul Dunării va fi în scădere continuă și pe sectorul Galați, pe data de 31 iulie scăzând la 2.930, iar pe 3 august la 2.800 mc/s. Pe 3 august, nivelul apelor Dunării va fi la Galați de 74 de centimetri.

Acesta va fi noul record al celui mai scăzut nivel al Dunării și este foarte posibil ca în continuare să înregistrăm zilnic câte un nou record, pentru că prognozele meteo indică o prelungire a perioadei caniculare. La Galați, cel mai scăzut nivel al Dunării în perioada de vară a fost înregistrat pe 6 august 2007, când cota era de 83 cm. În ultimii ani au mai fost scăderi, dar nu atât de mari ca în 2007. Pe 20 august 2012, cota a fost de 117 cm, iar în ianuarie 2012, nivelul Dunării era la Galați de numai 131 cm.

Probleme la traversarea cu bacurile

În anii secetoși s-a mai întâmplat ca din apele Dunării să apară o mică insulă, în apropierea malului tulcean, în zona în care se afla fosta plajă „Cocuța”. Apariția insulei și scăderea nivelului apelor complică traversarea Dunării cu bacul între Galaţi şi localitatea I.C. Brătianu, din județul Tulcea. În astfel de perioade, traversarea cu bacurile se făcea pe o rută ocolitoare, cu 300 de metri mai lungă, pentru a evita o zonă în care diferenţa dintre pescajul bacului şi nivelul albiei, era de 0,9 până la 1,6 m.

În mijlocul Dunării apare un banc de nisip

În acest an nu a mai apărut „insula”, dar dintre ape a început să apară un banc de nisip, paralel cu malul tulcean, cu lungimea de aproximativ 200-300 de metri. Deocamdată sunt mici „dune” de nisip care ies din apele Dunării. Au apărut deja și distracții legate de bancul de nisip. Zilele trecute, un iluzionist din Galați a postat pe internet un filmuleț în care apărea plimbându-se pe Dunăre cu apa până la glezne, călcând, evident, pe nisipul care pe atunci încă nu se vedea din ape. Acum, după ce bancul de nisip a început să iasă la suprafață, este pe punctul de a deveni „plajă”. Ieri, patru tineri au înotat de la malul tulcean până la bancul de nisip, pe care au stat câteva ore pentru a se scălda și bronza la soare.  

În 2011 și 2012, seceta a blocat navigația pe ­Dunărea fluvială

În anii în care Dunărea a avut un nivel foarte scăzut, în zona Galațiului nu au fost probleme în privința navigației navelor maritime, pentru că a fost asigurată de către AFDJ adâncimea de 7,32 metri pe șenalul navigabil al Dunării maritime, de la Bara Sulina la Brăila. Mai complicat a fost pentru navigația pe Dunărea fluvială, unde este necesară asigurarea unei adâncimi de navigație de 2,5 metri. În august 2011, pe sectorul Dunării fluviale cuprins între kilometrul 610 – Turnu Măgurele şi kilometrul 375 – Călăraşi, din România, au fost înregistrate adâncimi de ­1,2- 1,4 metri și s-a ajuns la blocarea a 257 de nave sub pavilion românesc şi străin. O situație asemănătoare s-a produs și în vara lui 2012, când între kilometrul 576 şi kilometrul 322 s-a navigat în condiţii dificile din cauza adâncimilor de ­ 1,9-2,2 metri. Au fost necesare fracţionarea convoaielor şi trecerea lor navă cu navă.