Reprezentantii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (ICCR) au sapat ieri, impreuna cu arheologii detasati, dupa osemintele unui partizan anticomunist impuscat de fosta Securitate in noiembrie 1952 in Muntii sureanu – judetul Hunedoara.

Actiunea de exhumare a ramasitelor fostului luptator anticomunist Petru Vitan s-a facut in baza unei solicitari primite de Institut din partea descendentelor acestuia, respectiv Alina Bratu si Ecaterina Minja. Partizanul a fost impuscat de fosta Securitate, pe 21 noiembrie 1952, exact in groapa unde a stat mai bine de trei ani ascuns in zona cunoscuta drept Paraul Faditaului, intre dealurile de la nord-est de satul Baiesti, comuna Pui, judetul Hunedoara. Petru Vitan s-a nascut in data de 7 februarie 1917, in comuna Salasu de Sus, judetul Hunedoara. Securistii de la acea vreme au incercat sa acrediteze ideea ca ar fi fost membru al Miscarii Legionare, dar rudele celor care au luptat in munti si chiar supravietuitorii spun ca ei erau de fapt membri ai organizatiei de rezistenta numita "Liga Partizanilor Romani" din Hateg, condusa de inginerul Lazar Caragea, care s-a opus instaurarii regimului comunist in Romania.

Petru Vitan a fost executat cu sange rece chiar in groapa unde era ascuns impreuna cu un camarad de-al lui, Iosif Nandra, in dimineata zilei de 21 noiembrie 1952. Bordeiul era sapat in pamant, in zona Paraul Faditaului, intre dealurile de la nord-est de satul Baiesti, la o distanta de circa trei kilometri fata de asezare. Iosif Nandra si sotia lui, Maria Vitan, isi aduc aminte de acele clipe de cosmar in care mos Nandra a fost ranit grav, iar camaradul sau a fost ucis. "Pe colegul lui l-or puscat prin groapa, acolo in adapost. Au adus pe urma pe doi frati de-ai lui sa-l scoata de acolo si l-or ingropat. Tot in munte. Au gasit in adapost si o grenada pe care or aruncat-o cei de l-au puscat", a povestit Maria Vitan. Fosta Securitate a incercat sa acrediteze ideea ca omul care ar fi tras a fost chiar Petru Vitan, care ulterior s-ar fi sinucis, dar amintirile lui Iosif Nandra contrazic aceasta versiune.

Timp de aproape 60 de ani, trupul lui Petru Vitan s-a odihnit intr-o groapa sapata la mica distanta de locul in care a fost ucis. "Consideram ca demersul nostru de exhumare a lui Vitan Petru este unul legal si moral, in conformitate cu atributiile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania. Unul dintre obiectivele importante ale investigatiilor intreprinse de catre institutia noastra este si acela de a identifica locurile unde sunt inhumate victime ale regimului comunist, mai ales acelea care, fara a fi judecate, au fost omorate de catre Securitate, de obicei, prin torturi urmate de impuscare. Victimele au fost identificate in urma cercetarilor noastre in arhiva si pe teren, inclusiv pe baza marturiilor unor persoane contemporane cu evenimentele in cauza", au declarat reprezentantii IICR.

Arheologii si reprezentantii Institutului au ajus in zona executiei in jurul orei 12.00, cand au inceput si sapaturile ce au mers extrem de anevoios din cauza ca pamantul era foarte tare. Desi au fost anuntati, la fata locului nu au venit nici procurori si nici politisti din zona, dar acest aspect nu a constituit un impediment pentru echipele de investigatie. Trupul lui Petru Vitan va fi reinhumat crestineste in Cimitirul Eroilor din Deva sau la Aiud.
Zona comunei Baiesti ascunde marturii si dovezi cutremuratoare despre soarta membrilor organizatiei de rezistenta din aceasta zona. Dupa ce au rezistat ani de zile in gropi sapate in pamant, partizanii au fost prinsi si torturati in lagarele comuniste ori executati cu sange rece. Dorel Costa este unul dintre cei care au trait aceste povesti adevarate. Bunicul lui, Costa Ion, a stat trei ani in sureanu, pana cand cumnatul lui l-a convins sa se predea. Au urmat ani grei de inchisoare si chiar torturi din partea Securitatii. Tatal lui Dorel a fost si el de doua ori inchis, prima data in tinerete, imediat dupa ce partizanul a fost intemnitat.