Familia președintelui Klaus Iohannis continuă să încaseze bani reprezentând chiria casei din Sibiu, casă pe care a pierdut-o în instanță.
Potrivit unei anchete jurnalistice a RISE Project, imobilul situat în municipiul Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu 29, figurează, în acte, ca având trei proprietari.
Jumătate din clădire aparține soților Iohannis – Klaus Iohannis și Carmen Iohannis. Cealaltă jumătate din clădire aparține Rodicăi Baștea, care este, potrivit RISE Project, asociata soților Iohannis.
Situația actuală a clădirii este atestată de un extras de carte funciară eliberat la data de 9 februarie 2016. Totuși, în noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a emis o sentință conform căreia atât familia Iohannis, cât și Rodica Baștea au pierdut calitatea de proprietari asupra imobilului din str. Nicolae Bălcescu. Sentința a devenit irevocabilă prin respingerea recursului anterior.
Din momentul pronunțării deciziei irevocabile, imobilul a trecut în posesia statului român.
“Instituția care trebuie să reclame acest imobil de la Iohannis și Baștea este Ministerul de Finanțe. RISE Project a întrebat atât ministerul, cât și serviciul său din teritoriu, Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov (DRFPB), ce au întreprins pentru a pune în aplicare hotărârea Curții de Apel Brașov. Ministerul nu a răspuns la întrebare, iar DRFPB ne-a comunicat că a trimis întrebarea mai departe, la minister, de unde așteaptă, la rându-i, un răspuns”, notează RISE Project.
La parterul clădirii care ar trebui preluată de statul român funcționează o unitate Raiffeisen Bank. Potrivit contractului încheiat în 2006 între Iohannis și Raiffeisen, chiria anuală pe care banca trebuie să o plătească proprietarului este de 60.000 de euro.
Raiffeisen Bank a comunicat jurnaliștilor de la RISE Project că nu a fost notificată de nicio instituție a statului român asupra schimbării proprietarilor clădirii, iar din acest motiv Raiffeisen continuă plata chiriei “trimestrial, conform contractului comercial în vigoare”, adică plătește chiria către vechii proprietari.
“Potrivit contractului încheiat în 2006 între Iohannis și Raiffeisen, chiria anuală pe care banca trebuie să o plătească proprietarului este de 60.000 de euro. Dacă ritmul de plată al chiriei este astăzi trimestrial, așa cum precizează Raiffeisen, atunci, între 12 noiembrie 2015 (ziua hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Brașov) și 16 februarie 2016 (ziua de astăzi), banca i-a putut plăti cel puțin o rată, dacă nu chiar două, președintelui României”, susține RISE Project.
Familia Iohannis a făcut contestație în anulare
Pe de altă parte, Klaus Iohannis a înregistrat, încă de pe 27 noiembrie 2015, o contestație în anulare la Curtea de Apel Brașov, prin care cere desființarea verdictului irevocabil pronunțat anterior. Contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac.
RISE Project a cerut opinia avocatului Ionuț Dobrinescu, specializat în drept civil, care susține că procesul contestației în anulare nu poate împiedica ștergerea lui Iohannis și Baștea din cartea funciară a clădirii de pe Strada Nicolae Bălcescu. „Calea extraordinară de atac a contestației în anulare, aflată încă pe rol, nu ar putea în mod normal împiedica sau întârzia radierea”, subliniază avocatul.
