» Fostul procuror general va fi cercetat penal pentru o plangere a APADOR-CH, in care organizatia l-a acuzat ca a refuzat sa-i comunice informatii publice despre interceptarile telefonice aprobate de Parchet.

Ilie Botos, fostul procuror general al Romaniei, va fi cercetat pentru nerespectarea unei hotarari judecatoresti si pentru abuz in serviciu, dupa ce a refuzat, in 2003, sa comunice la cererea APADOR-CH cate avize de interceptare a telefoanelor a emis Parchetul General in perioada 1990-2002. Botos, ca si predecesorul sau, Tanase Joita, a incalcat astfel legea privind liberul acces la informatiile de interes public, iar dupa ce o instanta i-a impus sa comunice aceste date, a facut-o incomplet si a refuzat sa plateasca penalizarile pentru depasirea termenului de rezolvare a solicitarii.

Conform vechiului Cod de Procedura Penala, procurorii erau cei care dadeau aviz pentru urmarirea operativa a unei persoane sau interceptarea telefoanelor. Instanta suprema a admis plangerea facuta de Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) impotriva unei sentinte care dispunea neinceperea urmaririi penale fata de Ilie Botos, fostul procuror general. Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a retrimis dosarul la procurorii militari. Organizatia facuse plangere penala impotriva lui Botos, pentru ca acesta a refuzat sa puna la dispozitia APADOR-CH informatii publice privind supravegherea persoanelor, inclusiv prin interceptari telefonice. Acelasi lucru il facuse si predecesorul lui Botos, procurorul general Tanase Joita. Refuzul lui Botos a venit chiar si dupa ce o instanta de contencios administrativ daduse dreptate APADOR-CH, cu privire la dreptul de a primi aceste informatii. Conflictul dintre APADOR-CH si Parchetul General a inceput in 2002, cand organizatia i-a cerut procurorului general Tanase Joita, in baza legii liberului acces la informatii de interes public, date privind supravegherea persoanelor, iar Parchetul a respins cererea.
Diana Hatneanu, directorul APADOR-CH, considera ca acest verdict al instantei supreme vine foarte tarziu: "A durat noua luni doar sa inregistreze plangerea noastra fata de domnul Botos".

CEDARE
» Pe jumatate
Ilie Botos s-a supus, in 2003, doar partial sentintei de a prezenta datele solicitate de APADOR-CH. El a aratat ca, in perioada 1996-2002, Parchetul autorizase aproape 5.500 de interceptari telefonice. Cele mai multe fusesera aprobate in mandatul lui Tanase Joita, numit de PSD. De asemenea, el a refuzat sa plateasca penalizarile impuse de instanta, pentru intarziere.