10.3 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăSpecialGALERIE FOTO: Scafandrii de la Forţele speciale. Invincibili sub apă, în aer...

GALERIE FOTO: Scafandrii de la Forţele speciale. Invincibili sub apă, în aer şi pe uscat

Pe oamenii aceştia îi vezi, de obicei, în filme. Pe stradă, dacă i-ai întâlni în timpul lor liber, nu i-ai recunoaşte, pentru că ei nu trebuie să iasă în evidenţă. În misiune nu-i vezi, pentru că nu poţi sta alături de ei. Aceştia sunt scafandrii de luptă din Forţele Speciale.

Ofiţerii scafandri de luptă sunt, aproape cu toţii, absolvenţi ai Academiei Forţelor Navale de la Constanţa. Ei sunt foarte mândri de acest lucru, deşi terminarea şcolii de ofiţeri reprezintă, pentru membrii trupelor speciale, doar un prim pas. După ce devin ofiţeri, dacă optează pentru a deveni scafandri în forţele speciale, cursanţii urmează doi sau trei ani de pregătire specifică.

Există două cursuri introductive, de bază, ambele obligatorii: de paraşutist şi de scafandru. Cine le termină, trece la cursul de luptă al scafandrilor, care durează cinci luni. După aceea urmează “fazele operaţionale” ale Forţelor pentru operaţii speciale.

Călire psihică şi fizică, extrem de dură, sub control medical

Aici se face călire fizică şi psihică, în zone izolate, montane, de litoral şi în Delta Dunării. Regimul este extrem de dur, cursanţii sunt înfometaţi şi chiar bătuţi – totul sub control medical – drept elemente ale antrenamentului. “Scopul nostru este să-i facem să renunţe. Orice cursant se poate retrage oricând”, ne explică un comandant.

Urmează etapa de cunoaştere a armamentului specific Forţelor pentru operaţii speciale. Abia cine parcurge cu succes toate aceste faze de pregătire este încadrat printre scafandrii de luptă ai Forţelor Speciale.

“Cam 30 la sută dintre cei care au început cursurile reuşesc să le termine”, spun instructorii.

Vârsta limită la care poţi intra în rândurile scafandrilor de luptă este de 35 de ani. Vârsta maximă – depinde cât rezişti, pentru că testările se fac periodic, iar cele mai dure sunt chiar misiunile reale. Scafandrii din Forţele Speciale au pregătire specifică pentru mediul marin, dar pot lupta şi pe uscat. Drept dovadă, unii dintre ai au participat cu succes la misiunea NATO din Afganistan.

Citeşte şi: Exclusiv RL: Forțele Navale Române se pregătesc să respingă atacul submarinelor

Care sunt satisfacţiile unui luptător de la scafandrii Forţelor Speciale? “Adrenalina”, răspunde fără ezitare un ofiţer. “Eu am peste 2000 de salturi cu paraşuta. Abia când pluteşti un minut în aer simţi că trăieşti”. În schimb, există şi momente critice, despre care se vorbeşte mai puţin.

Un asemenea moment poate fi prima scufundare la mare adâncime: “Am coborât la 80 de metri, pe fundul platoului continental. La o asemenea adâncime, presiunea este negativă, apa te impinge în jos. O secundă m-am întrebat ce caut eu acolo”.

Balenele albe, detectoare de explozivi

Despre evenimentele neprevăzute, luptătorii vorbesc la mult timp după ce ele s-au consumat. De exemplu, în anul 2005, la un exerciţiu în apele teritoriale româneşti, o echipă de scafandri executa “o lucrare de pus explozivi, una de-ale noastre”. Pe neaşteptate, militarii din barcă au observat că spre ei se îndreaptă două balene albe, dintre cele care trăiesc de obicei în Marea Nordului.

Balenele erau foarte obişnuite cu prezenţa oamenilor, chiar s-au jucat cu ei, fără a le face rău. Ulterior, militarii români au aflat că erau balene dresate, antrenate de ruşi, în Crimeea, pentru a detecta explozivi sub apă. Ruşii le “scăpaseră” în marea liberă.

Balenele au fost ulterior remarcate şi în apele teritoriale ale Bulgariei, se pare că se îndreptau spre sud, spre Strâmtoarea Bosfor. Ruşii au recunoscut mai târziu “dezertarea” şi au anunţat că le caută, dar nu se ştie dacă le-au mai recuperate.

Luptătorii de la Operaţii Speciale nu-şi spun numele

Scafandrii din Forţele Speciale nu-şi spun numele. Despre ei afli doar gradul, eventual funcţia şi, poate, vechimea în armată. Numele nu se spune pentru a proteja luptătorul şi familia lui. Oricum, familia e pe locul al doilea, după meseria aceea de militar.

“Ieri, fiica mea a dat examenul de capacitate. Astăzi e ziua soţiei mele. Eu sunt pe mare, mai rămân aici câteva zile. Fata se pregăteşte pentru facultate, sunt sigur c-o să intre”.

Ca şi băieţii, fetele au dreptul să dea examen la şcolile militare, inclusiv la Academiile celor trei categorii de forţe ale Armatei Române. Există şi fete ofiţer în Forţele Navale, inclusiv pe nave de luptă. La scafandri este însă mult mai greu, relatează un şef de detaşament: “Nu avem femei printre noi. Nu ştim care sunt planurile de viitor ale conducerii Armatei, dar nu cred că ne vor veni fete, aici”.

Atac şi contraatac pe platforma Gloria

Cel mai amplu exerciţiu din ultimii ani al Forţelor pentru operaţii speciale ale României, cu peste 1500 de luptători, se desfăşoară în aceste zile în Dobrogea şi în Marea Neagră. Exerciţiul a fost denumit Rousofex 15 şi reprezintă primul antrenament de o asemenea amploare, după cel din anul 2008, a precizat şeful Statului Major General, gen. Nicolae Ciucă.

Scenariul din aceste zile a impus, în premieră, şi o operaţiune pe platforma de foraj marin Gloria, aparţinând companiei Petrom. Potrivit scenariului, un grup  terorist s-a instalat pe platformă şi a luat patru ostatici. Drept urmare, două echipe din Forţele speciale au “inundat” (au urcat) pe platformă – una prin coborâre pe coardă, din elicopter, prin procedeul “fast rope” (coardă rapidă), iar cealaltă cu o barcă pneumatică şi pe sub apă.

Cele două echipe s-au sincronizat astfel încât să ajungă simultan pe platforma Gloria. Potrivit scenariului, operaţiunea a avut succes – “ostaticii” au fost eliberaţi, iar “teroriştii” au fost capturaţi.

Pentru facilitarea intervenţiei scafandrilor, pe timpul exerciţiului au fost utilizate fregata Regina Maria, elicopterul Puma Naval aflat la bordul ei, precum şi o navă de suport scafandri. Evident că, într-o misiune reală, nu se foloseşte o navă mare, ci o barcă pneumatică, iar intervenţia se face noaptea, ţinându-se cont până şi de fazele lunii, astfel încât luptătorii să nu poată fi detectaţi de inamic.

Dacă pe timpul exerciţiului Rousofex 15 au apărut evenimente neprevăzute, vom afla, probabil, despre ele, abia peste câţiva ani.

Citeşte şi: FOTO. Forţele Speciale simulează o intervenţie pe platforma petrolieră Gloria

 

 

 

 

 

 

 

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Lamborghini va construi o ediție limitată a variantei Huracan

Lamborghini a prezentat o ediție specială a modelului italian, cu patru vopsele deosebite, stil camuflaj. Au fost produse doar 12 exemplare, toate fiind deja...

Corespondentul rus de război Semion Eremin a fost ucis într-un atac cu drone

Corespondentul rus de război Semion Eremin, care lucra pentru cotidianul rusesc Izvestia, a fost ucis vineri într-un atac cu drone ucrainene în sud-estul Ucrainei,...

Rusia – Ucraina, ziua 766: Doi morți într-un atac cu drone asupra regiunii Belgorod

Un atac ucrainean cu dronă a făcut doi morţi în regiunea rusă de frontieră Belgorod, în vestul ţării, a informat guvernatorul local, în această...
Ultima oră
Pe aceeași temă