» Generalul (r) SRI Ovidiu Soare, trimis in judecata de DNA pentru mai multe fapte de coruptie, a fost cercetat si pentru ca a incercat sa tranzactioneze informatii secrete de stat cu persoanele monitorizate de institutia sa.

» Potrivit rechizitoriului, Soare i-a propus lui Ovidiu Tender sa obtina de la Administratia Prezidentiala avansarea tatalui sau (fost colonel de Militie), oferindu-i in schimb informatiile monitorizate de SRI despre el.

Astfel, generalul Soare i-a propus lui Lucian Ovidiu Tender (care are calitatea de martor in dosar) sa faca demersuri la consilierul prezidential Ioan Talpes pentru ca tatal sau (fost colonel de Militie) sa fie avansat la gradul de general in rezerva. Tender a relatat detaliat intamplarea in declaratia data procurorilor: s-a intalnit cu generalul SRI Ovidiu Soare la restaurantul "Johann Strauss" din Bucuresti si acolo "Soare i-a explicat ca a apelat la serviciile lui deoarece ar fi avut informatii ca este intr-o relatie foarte buna cu Ioan Talpes, care era personajul-cheie in aprobarea unor astfel de avansari". In declaratia sa de martor, Tender a afirmat: "Ovidiu Soare m-a rugat ca si eu, la randul meu, sa-l rog pe Ioan Talpes, sa-l sprijin in obtinerea gradului militar pentru tatal sau".

Tender, santajat de Soare?
Potrivit rechizitoriului, generalul Ovidiu Soare "i-a dat de inteles (lui Tender – n.r.) ca, daca o sa-l ajute cu avansarea tatalui sau, o sa-l ajute si el pe martor cu ceea ce era specific serviciului sau, adica cu informatii, explicandu-i ca el era cel ce coordona la nivel national securitatea economica (...) In perioada respectiva, Ovidiu Lucian Tender a facut obiectul culegerii de informatii care au fost transmise organelor judiciare si s-au transformat in dosar". La randul sau, Ioan Talpes a confirmat, in declaratiile sale de martor, ca Ovidiu Tender i-a solicitat sprijin pentru avansarea in grad a tatalui generalului Soare de la SRI. Talpes spune ca l-a refuzat: "Eu i-am atras atentia sa renunte la a se mai ocupa de avansarea unor generali in rezerva". Tender l-a anuntat pe Soare ca nu il poate ajuta. Pana la urma, gen. Soare a reusit sa obtina avansarea tatalui sau cu concursul lui Emil (Cico) Dumitrescu, consilierul prezidential responsabil cu avansarile, trimis si el in judecata pentru coruptie, alaturi de generalul Soare. Din probatoriu nu rezulta faptul ca Tender ar fi primit informatiile secrete referitoare la monitorizarea sa de catre SRI. Din contra, exista probe potrivit carora notele informative ale SRI cu informatii despre probabile fapte penale savarsite de Ovidiu Tender au ajuns la Parchetul General si s-au constituit ulterior intr-un dosar penal finalizat cu trimitere in judecata. Numele lui Ovidiu Tender a mai fost pomenit in rechizitoriul de trimitere in judecata a generalului Ovidiu Soare in contextul in care Tender a refuzat sa deconteze o asigurare in baza unor acte falsificate de protejatul generalului SRI. Potrivit rechizitoriului, Ioan Carpean, apropiat al generalului Soare, a adormit la volanul unui VW Passat si a intrat intr-un stalp, distrugand masina, care nu era asigurata. Pentru a-l ajuta pe Carpean, gen. Ovidiu Soare l-a contactat pe Ovidiu Lucian Tender, care avea societatea de asigurari ARDAF. Deoarece despagubirea era aranjata pe acte false, intocmite inclusiv cu concursul unor politisti de la circulatie, care au consemnat o tamponare inexistenta in realitate, Ovidiu Tender a refuzat sa il ajute pe gen. Soare.

Iliescu stia
Romania libera a publicat si alte capitole (precum "Actiunea Distileria") din rechizitoriul de trimitere in judecata a generalui SRI Ovidiu Soare, din care rezulta ca pe vremea ex-presedintelui Ion Iliescu institutia facea comert cu informatii despre activitatile ilegale ale unor oameni de afaceri.
De informatiile culese de SRI au beneficiat afaceristii producatori de alcool Mihai Anastasescu (prin veriga Ion Stan, deputat PSD, sef Comisie parlamentara de control al SRI), Gheorghe Florea si Ioan Niculae. Presedintele Ion Iliescu a fost informat, dar nu a luat masuri. Ofiterii SRI Soare si Dumitrache, trimisi in judecata de DNA, au comercializat informatiile adunate de subordonatii lor, s-au ocupat ca protejatii lor sa obtina contracte grase cu statul si sa recupereze sume mari de bani, dupa cum rezulta din rechizitoriu.