Cantităţile uriaşe de deșeuri deversate în râuri de români, ajunse apoi în lacurile de acumulare ale Hidroelectrica pun în pericol producţia de electricitate şi siguranţa, au spus ieri oficialii companiei.
Poluarea apei furnizate de Administraţia Naţională “Apele Române” pune în pericol siguranţa sistemului energetic naţional, au atras ieri atenţia reprezentanţi ai companiei Hidroelectrica. Gunoaiele aruncate în fluviu au creat hidrocentralei Porţile de Fier I “probleme de o gravitate deosebită”.
“Hidrocentrala Porţile de Fier I, care produce 48% din energia electrică furnizată de Hidroelectrica şi circa 65% din serviciile tehnologice de sistem, s-a confruntat cu probleme de o gravitate deosebită din cauza pătrunderii în turbine a diferitelor corpuri plutitoare aduse de Dunăre. În luna aprilie 2014, prin grătarele hidroagregatului nr. 1 de la Hidrocentrala Porţile de Fier I a pătruns o anvelopă uzată care a blocat funcţionarea turbinei hidraulice. Efortul depus de Hidroelectrica pentru remedierea avariei a însemnat peste 48 ore de muncă continuă, pierderi de energie şi, implicit, de venituri. O lună mai târziu (…) un buştean a distrus barele grătarului blocând palele aparatului director cu consecinţa indisponibilizării hidroagregatului pentru 30 de ore”, a arătat compania într-un comunicat de presă.
Lacurile de acumulare, invadate de gunoaie
Situaţia nu se întâlneşte doar la centrala Porţile de Fier I, ci în mai toate lacurile de acumulare de pe teritoriul României. Lacurile sunt invadate de resturi din gospodăriile populaţiei, deşeuri de la exploatările forestiere, buşteni, PET-uri, anvelope uzate, leşuri ale animalelor moarte. Toate acestea sunt aduse de afluenţi în zona camerelor de încărcare şi a prizelor de apă ale hidrocentralelor pe care, în cel mai bun caz, le înfundă.
Hidroelectrica ţine să precizeze că alocă anual sume uriaşe pentru remedierea situaţiei, deşi nu este în sarcina sa să asigure calitatea apei folosite. Pentru apa primită, Hidroelectrica plăteşte anual Administraţiei Naţionale Apele Române nu mai puţin de 80 de milioane de euro.
“Pentru a evita înfundările de grătare la prize şi la camerele de încărcare, Hidroelectrica alocă milioane de euro în fiecare an pentru achiziţia şi exploatarea maşinilor şi graifărelor de curăţat grătare şi pentru igienizarea frontului de retenţie (colectarea şi transportul plutitorilor de la suprafaţa apei). Apa asigurată de Administraţia Naţională Apele Române, ar trebui să fie livrată la nivelul calitativ prevăzut de lege, fără copaci, PET-uri, anvelope şi alţi plutitori”, se menţionează în comunicat.
Hidroelectrica cere Administraţiei Naţionale “Apele Române” şi Gărzii Naţionale de Mediu să-şi “exercite prerogativele legale”, pentru a determina “adevăraţii poluatori”, să se conformeze legislaţiei de mediu în vigoare şi să-i oblige, să limiteze sau după caz, să repare efectele poluării produse.
Popa: Este un obicei de a arunca gunoiul pe malul râului
Costel Popa, expert al Coaliţiei pentru Mediu spune: ”Cauza prezenţei unui număr mare de PET-uri pe ape este iresponsabilitatea producătorilor acestora (companiile ce vând băuturile răcoritoare, alcoolice etc.) şi absenţa infrastructurii de colectare, selectare-prelucrare a acestora. În plus, la noi este un obicei de a arunca gunoaiele pe malul râului. Primăriile nu fac nimic, căci primarii sunt dependenţi de votul local şi nici „Apele Române“ nu face nimic. Se construieşte ilegal mult, iar molozul este aruncat oriunde. Cadrul legal este firav, este depăşit de realităţile din teren”.
Gunoaiele, mai multe decât peştii
Un studiu efectuat de către Universitatea din Viena a arătat că în medie Dunărea transportă zilnic spre Marea Neagră 4,2 tone de deşeuri. Cercetările au cuprins un segment de 80 kilometri între Viena şi Bratislava care este oricum mai curat decât segmentul românesc al fluviului. Cercetătorii austrieci au fost surprinşi să constate că densitatea reziduurilor a depăşit-o pe cea a peştilor. La 1.000 metri cubi de apă au fost identificate 317 particule de mase plastice şi doar 275 larve de peşte. Particulele ingerate din greşeală de păsări şi peşti pot provoca moartea acestora, au spus specialiştii austrieci citaţi de agenţia spaniolă EFE. Dunărea traversează 10 ţări pe o lungime de 2.800 kilometri, iar apele acesteia sunt afectate de activităţile a 80 de milioane de locuitori din 19 ţări.
