Sesizarea Executivului vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală, prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali, şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ – de 469 de milioane de lei.
Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu obiecțiuni privind legea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene. „Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituție, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale și neasigurarea finanțării pentru indemnizațiile nou-create”, a fost explicaţia oferită de cabinetul Cioloș, printr-un comunicat de presă. Potrivit legislaţiei în vigoare, iniţiatorii unui proiect de lege trebuie să indice şi sursele de finanţare. Pe lângă încălcarea unor articole constituţionale, Executivul invocă şi impactul financiar al actului normativ. De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, există cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai actului normativ. „Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament (prin bugetul pe 2016 – n.r.), şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar”, menţionează sursa citată. În plus, este contestat articolul din lege potrivit căruia de pensii vor beneficia şi foştii aleşi locali. „Având în vedere că legea se aplică retroactiv, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat”, este explicaţia oferită de Guvern.
Contestaţie pe ultima sută de metri
De remarcat că depunerea contestaţiei vine după ce la dezbaterile din Senat reprezentantul Executivului a afirmat că Guvernul Cioloş nu şi-a format un punct de vedere. De altfel, contestaţia la CCR a fost depusă pe ultima sută de metri, pe 26 decembrie, în condițiile în care proiectul a fost votat pe 21 decembrie, iar termenul legal pentru atacare a fost de cinci zile.
Potrivit legii privind Statutul aleşilor locali, adoptată de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii Judeţene şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o „indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii.
În forma votată de Senat, legea lasă posibilitatea ca pensia să fie încasată chiar şi de o parte din aleşii locali care au probleme cu legea. Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De remarcat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.
Portiţe pentru corupţi
Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.
Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând Liviu Dragnea (care este acuzat pentru fapte care nu au legătură cu mandatul de şef al CJ Teleorman) sau foştii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie şi Andrei Chiliman, dacă nu sunt condamnaţi definitiv.
» O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată miercuri de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.
