UPDATE 15.55: Instanța supremă va da verdictul definitiv în dosarul Referendumului în 22 aprilie.
”Trei ani și jumătate mi se pare o perioadă foarte lungă. Sunt oameni supărați, pentru că nu înțeleg de ce a îndemna să vină oamenii la vot este un lucru condamnabil”, a spus Liviu Dragnea, la ieșirea de la instanța supremă.
Dragnea a evitat să răspundă când a fost întrebat dacă își va da demisia în cazul unei condamnări.
UPDATE 13.15: Din componența completului de judecată fac parte: Livia Stanciu (președinte), Angela Dragne, Luciana Mera, Luminita Zglimbea, Ioana Bogdan, potrivit HotNews.ro.
UPDATE 12.05: Avocații pledează pentru inculpații apelanți din dosar, arată HotNews.ro.
UPDATE 12.00: Un procuror de la DNA le-a cerut, vineri, magistraților de la ÎCCJ, o pedeapsă mai mare cu executare pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, inculpat în dosarul „Referendumul".
Procurorul a precizat că fapta lui Dragnea se pedepsește cu închisoare cu executare, de la trei la cinci ani.
UPDATE 10.17: Șeful PSD, Liviu Dragnea, a declarat, la ICCJ, că este nevinovat și crede în dreptul românilor de a participa la vot.
"Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi de asemenea cred cu tărie în dreptul românilor de a participa la vot şi de a fi prezenţi la vot, ca şi principiu fundamental al democraţiei", a spus Liviu Dragnea înainte de a intra în sediul instanţei supreme.
Șeful PSD a mai declarat că nu ia în considerare o condamnare cu executare.
UPDATE 9.41: Liviu Dragnea a ajuns, vineri dimineață, la ÎCCJ, unde magistrații judecă ultimul termen din dosarul „Referendumul”, în care liderul social-democrat a fost condamnat în primă instanţă la un an închisoare cu suspendare.
——–
Magistrații Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) judecă, vineri, ultimul termen în dosarul „Referendumul", în care liderul social-democrat Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la un an închisoare cu suspendare.
La acest ultim termen, procurorul de şedinţă şi avocaţii vor ţine pledoariile finale, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor.
În cadrul celor opt termene ale judecării apelului, completul de magistraţi condus de Livia Stanciu a audiat zeci de martori din mai multe judeţe, care nu au votat la referendum, însă ale căror semnături au fost falsificate pe listele electorale. De asemenea, o parte dintre inculpaţi au dat declaraţii în sala de judecată, în acest caz fiind audiat şi Liviu Dragnea.
Un complet de trei judecători de la ÎCCJ l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul", cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/ primarii/ activiştii de partid, preciza DNA.
Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului, mai precizează procurorii.
Conform DNA, demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
