Strainii din Italia vor organiza la 1 martie o greva de 24 de ore pentru a-si sublinia rolul pe care il joaca in cadrul societatii italiene si pentru a protesta impotriva recentelor episoade de rasism si de discriminare, scrie Agerpres. Romanii sunt cea mai mare comunitate de straini din Italia, reprezentand 20% din totalul imigrantilor

Inspirati de un protest similar care va avea loc in Franta, in aceeasi zi, evenimentul este coordonat de catre o retea de asociatii locale si se bucura de sprijinul unor retele de socializare cum ar fi Facebook. La inceputul lunii februarie, grupul 'Primo marzo 2010 sciopero degli stranieri' (1 Martie 2010 greva strainilor) avea deja 45.000 membri.

In prezent exista o dezbatere intensa in Italia despre cum sa fie integrati strainii care traiesc si muncesc in aceasta tara, iar limbajul folosit pentru a limita dezbaterea este important. Multi straini sunt numiti 'imigranti', un termen folosit adesea peiorativ pentru a vorbi de cei care traiesc la marginea societatii, fac munca de jos si se gasesc in centrul unui conflict social de felul celui care a condus la proteste rasiale, la Rosarno, in Calabria, in luna ianuarie. Pe de alta parte, termenul de 'straniero residente' - rezident strain - cu o conotatie pozitiva si refera la cineva care joaca un rol activ in viata societatii, dar este rar folosit.

Ce face insa o persoana sa fie incadrata intr-o categories sau alta? Raspunsul pare sa depinda adesea de tara de origine si de culoarea pielii, scrie revista 'Wanted in Rome. Cetatenii din SUA, Canada sau Australia, dar si cei din Europa Occidentala s-au considerat probabil intotdeauna - si au fost si tratati - drept rezidenti straini si simt probabil ca majoritatea problemelor legate de imigratie nu li se aplica.

Imigrantii, pe de alta parte, sunt ingrijitorii din Romania, care sunt de fapt membri ai Uniunii Europene, muncitorii sau micii intreprinzatori din Ghana, egiptenii care fac pizza sau vanzatorii din China. Toti traiesc in Italia de ani buni, si-au facut o viata aici si au familii.

Factorii care au dus la migratie in cazul celor doua categorii sunt adesea foarte diferiti si de aici si termenii care se refera la ei difera. Pentru cei care trec drept 'rezidenti straini', motivul emigrarii in Italia este adesea unul sentimental sau profesional: chemarea unei relatii sociale, un post in strainatate sau dorinta de a exploata o noua cultura sau tara. Pentru cei denumiti 'imigranti', motivul este de obicei doar economic: nevoia de a-si asigura un viitor mai bun pentru ei si pentru familia de acasa, pentru ca eventual intr-o zi sa se intoarca in tara de origine.

Rezultatul final este insa adesea acelasi. In timp, cei care vin in Italia ca 'imigranti' isi aduc contributiile la viata politica, economica si sociala a tarii. In plus, ei se casatoresc cu italieni (in 2007 au fost celebrate 23.560 de mariaje mixte, reprezentand 10% din numarul total de casatorii, potrivit raportului privind imigratia Caritas/Migrantes ) si cumpara proprietati in Italia. De asemenea, ei muncesc, isi platesc impozitele si isi trimit copiii la scolile italiene. Pe scurt, ei devin rezidenti straini in totalitate - cu exceptia numelui care li se aplica.

Insa integrarea presupune si ca tara gazda, Italia, sa recunoasca anumite drepturi, pe care in prezent le neaga unora dintre cei ce imigreaza. De ani de zile, politicienii italieni de stanga insista ca rezidentilor straini din afara spatiului comunitar sa li se dea dreptul de a vota la alegerile locale, asa cum se intampla in cazul rezidentilor straini proveniti din randul statelor membre ale UE. Recent, Gianfranco Fini, presedintele Camerei Deputatilor si co-fondator al partidului de dreapta Poporul Libertatii /PdL/, a preluat acest apel. Exista totodata o propunere legislativa pe masa parlamentului de a reduce de la 10 la 5 ani perioada dupa care rezidentii din afara spatiului comunitar pot aplica pentru cetatenia italiana si de a oferi cetatenie italiana din nastere copiilor din parinti straini care au stat pe teritoriul Italiei cel putin 5 ani. Aceeasi propunere legislativa prevede reducerea numarului de ani, de la patru la trei ani, inainte ca cetatenii din spatiul UE sa aplice pentru cetatenia italiana.

La 31 decembrie 2008, Italia avea 3.891.295 de rezidenti straini stabiliti legal, reprezentand 6,5% din populatie, potrivit raportului privind imigratia realizat de Caritas/Migrantes, pe baza datelor oferite de agentia nationala de statistica ISTAT. Acelasi raport indica ca in Italia traiesc 438.000 de rezidenti straini, tot legal, dar care nu s-au inregistrat ca rezidenti.

Cea mai importanta comunitate de rezidenti straini din Italia este cea a romanilor, cu 796,477 de persoane, reprezentand 20,5% din totalul imigrantilor, urmata de cea albaneza, cu 441,396 de persoane, reprezentand 11,3% din total si de marocani, cu 403.592 persoane, reprezentand 10,4% din totalul de rezidenti straini.

Cea mai numeroasa comunitate de occidentali din Italia este cea germana (41.476 de persoane, reprezentand 1,1%), urmata de cea franceza (32.079 de persoane, reprezentand 0,8%) si de cea britanica (28.174 persoane reprezentand 0,7%). De asemenea, in Italia traiesc 15.324 de rezidenti din SUA, reprezentand 0,4%.

In anul scolar 2008/2009, numarul de studenti straini era de 628,937, reprezentand 7% din numarul total de inscrisi; dintre strainii care merg la scoala in Italia doar 37% erau nascuti pe teritoriul italian.

In 2008, 39.484 de straini au obtinut cetatenia italiana, in 40% din cazuri cetatenia fiind obtinuta ca urmare a anilor petrecuti in Italia mai degraba decat prin casatorie.