Peste 200 de oameni mor, anual, în România, din cauza incendiilor, iar aproximativ 600 sunt răniți, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, precizând că peste jumătate din tehnica de stingere a focului este mai veche de 20 de ani, informează Mediafax.
Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a fost pusă în dezbatere publică, în 4 august, Strategia de consolidare şi dezvoltare a IGSU pentru perioada 2016-2025, elaborată în „vederea creşterii capacităţii operaţionale şi de răspuns, reducerii impactului efectelor situaţiilor de urgenţă asupra comunităţilor şi îmbunătăţirii calităţii misiunilor executate”. Mai exact, este planul de pregătire şi investiţii a celor de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), pentru o mai bună intervenţie în caz de urgenţe precum incendiul din clubul Colectiv sau accidentele aviatice din ultimii ani.
În document se arată că incendiile reprezintă, potrivit datelor strânse în ultimii şapte ani, cel mai frecvent risc în cazul situaţiilor de urgenţă din România, peste cele naturale, tehnologice ori biologice. Astfel, între anii 2008-2015 numărul incendiilor a crescut de la 15.500 pe an la 26.247.
Datele sunt îngrijorătoare şi în privinţa victimelor. În analiza celor de la IGSU se notează că, anual, în România 200 de persoane îşi pierd viaţa din cauza incendiilor, iar numărul răniţilor este între 400-600 de oameni. Principalele cauze ale incendiilor sunt manevrarea „instalaţiilor electrice cu improvizaţii ori defecţiuni (circa 26%), utilizarea focului deschis fără respectarea normelor(15%), neverificarea şi neîntreţinerea coşurilor de fum (24% ) şi acţiunile intenţionate (10%)”.
„Abordarea riscului de incendiu este extinsă, în prezent, la situaţii specifice cum ar fi: incendiile de pădure, incendiile care se manifestă la clădiri înalte şi foarte înalte, depozite şi hale industriale, nave şi platforme maritime aflate în apele teritoriale, tuneluri rutiere sau feroviale”, se notează în documentul Strategiei.
Printre problemele pe care IGSU le are în prezent, cea mai gravă se referă la tehnica de intervenţie, datele furnizate de inspectorat arătând că 56% aparatură “are o vechime în serviciu mai mare de 20 de ani”. În acest context, punctele slabe ale instituţiei sunt „deficitul de mijloace de intervenţie, lipsa unei evaluării a riscurilor la nivel naţional, încadrarea insuficientă cu personal specializat, proceduri insuficient aplicate”.
Pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României ori donaţii şi sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.
Obiectivele strategiei s-au bazat şi pe recomandărilor formulate de experţii Corpului de Control al Prim-ministrului după raportul privind intervenţia la incendiul din Colectiv.
„În contextul derulării evenimentelor cu impact major din ultimii ani, printre care se pot aminti prăbuşirea avionului în Munţii Apuseni, a elicopterelor SMURD, a planorului în judeţul Braşov, explozia din judeţul Constanţa şi prăbuţirea construcţiei din judeţul Ilfov care au făcut victime în rândul personalului de intervenţie, incendiul din clubul Colectiv şi accidentul cu victime multiple din municipiul Ploieşti, este nevoie de adoptarea de noi măsuri în privinţa îmbunătăţirii modului de prevenire şi acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă”, se arată în nota de fundamentare a Strategiei.
Proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a IGSU 2016-2025 poate fi consultat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, propunerile şi sugestiile fiind primite până la data de 15 august.
