Camera Deputaților a adoptat, ieri, cu unanimitate de voturi, legea prin care se măresc indemnizațiile pentru creșterea copilului. Votul a venit după ce premierul Dacian Cioloș a anunțat că Guvernul nu are bani pentru a finanța aplicarea actului normativ, Ministerul Finanțelor precizând că ar fi nevoie de 210 milioane lei în 2016 și 850 de milioane în 2017. Proiectul va ajunge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Apropierea alegerilor stimulează generozitatea parlamentarilor, care au adoptat ieri un proiect de lege corect în principiu, însă fără o argumentare clară a finanțării sale.
Principala modificare adusă legislației (cu 263 de voturi pentru, niciunul împotrivă) a fost eliminarea plafonului maxim de 3.400 lei/lună al indemnizației pentru creșterea copilului, care afecta în special persoanele cu salarii mari. Calculul se va stabili, dacă proiectul este promulgat de președinte, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani şi nu poate fi mai mică de 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată. În acest fel, legea vizează și mamele cu venituri mici: 85% din salariul minim înseamnă 1.000 de lei (salariul minim va crește în mai la 1.250 de lei), față de 600 de lei cât este în prezent plafonul minim. Indemnizația se acordă până când copilul împlinește vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.
De asemenea, în situaţia în care decide să se întoarcă în câmpul muncii, părintele va primi un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă stabilită, care este de 85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată. Totodată, nivelul indemnizației lunare se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere. Aceste prevederi ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie 2016.
Banii există. Pe hârtie
Decizia a fost luată, deşi Guvernul a avut obiecţii legate de eliminarea plafonului, precizând că parlamentarii ar trebui să indice sursa de finanţare. „Când Parlamentul vine cu modificări sau cu propuneri legislative care vizează alocări bugetare, o spune Constituţia, e important să precizeze de unde luăm bani dacă e vorba de bugetul pe anul acesta. Bugetul pe anul viitor, deja cu angajamentele pe care le avem, înseamnă un deficit care riscă să meargă peste 3%”, a declarat premierul Dacian Cioloş, duminică, referindu-se la acest proiect de lege.
După anunțul premierului, parlamentarii au avansat, verbal, diferite soluții. „O sursă bună ar putea fi reprezentată de recuperarea integrală a prejudiciului din dosarele de corupţie”, a declarat deputatul PNL Cristina Pocora. Însă recuperarea prejudiciilor în dosare are nevoie de aprobarea instanțelor de judecată și pentru Executiv ar fi dificil să anticipeze ritmul deciziilor. În cadrul dezbaterilor de ieri din plen, Cristina Pocora a precizat că sursa din care se poate finanţa acest proiect de lege este excedentul bugetar de 788 milioane de lei de care dispune Guvernul. Aceeaşi sursă a fost indicată şi de deputatul PSD Rovana Plumb, aceasta menţionând că deputaţii social-democraţi susţin iniţiativa. Problema cu toate aceste soluții este că au fost înaintate verbal și nu au fost incluse în proiectul de lege. Or, există mai multe decizii ale Curții Constituționale potrivit cărora finanțările trebuie să fie „reale” – adică incluse prin lege în bugetul de stat.
O singură dată
Pași procedurali
Camera Deputaților este for decizional în acest caz. După votul de ieri, va urma un termen de cinci zile în care legea poate fi contestată la Curtea Constituțională. Dacă nu este contestată, legea va ajunge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Înainte de promulgare, preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă ar ajunge în această situație, președintele ar avea de făcut o alegere dificilă. Parlamentarii au votat în unanimitate proiectul, inclusiv PNL, partidul din care provine președintele. Premierul propus de Iohannis, Dacian Cioloș, spune că nu are fondurile necesare pentru aplicarea proiectului.
„Mamă Eroină“ este titlul pe femeile care au trei sau mai mulți copiii, plus indemnizaţii cuprinse între 30 şi 50 % din salariul mediu net pe economie potrivit unui proiect de lege al deputatului Ninel Peia.
