Un seminar pe tema independenței justiției, organizat de Camera Deputaților, a fost un prilej de atacuri la adresa instituțiilor din domeniu, lansate tocmai de inculpați sau de personaje care au luat decizii controversate privind Justiția.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), a lansat un nou atac la adresa DNA și a SRI. „Sub paravanul luptei necesare împotriva corupției s-au produs abuzuri flagrante, care au anulat cele mai elementare drepturi ale omului, dreptul la propria imagine și prezumția de nevinovăție, iar telejustiția a devenit un modus operandi curent. Bănuielile privind ofițerii acoperiți în rândul autorităților judecătorești persistă și nu văd nicio acțiune care să înlăture această bănuială teribilă”, a comentat Tăriceanu. Președintele Senatului este trimis în judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului.
În viziunea președintelui Senatului, viitorul Parlament ar trebui ca, împreună cu CSM și asociațiile magistraților, să găsească „soluții mai puțin politice” pentru a crește încrederea în justiție, soluții „bazate pe experiența din alte țări, dar și experiența noastră recentă”.
Rodica Stănoiu despre magistrați și servicii secrete
Fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu a afirmat că instituțiile care trebuie să facă justiție ar avea „o perspectivă represivă indusă din alte motive”. În 2004, când era ministru al Justiției, Stănoiu apărea în stenogramele PSD explicând cine sunt politicienii care trebuie să aibă dosare: “Am întrebat chiar și în ședințe mari când dăm verde pentru Băsescu”.
Acum, Stănoiu a abordat frontal și problema relației magistraților cu serviciile secrete, afirmând că „paleta s-a lărgit periculos”. Asta deși o decizie definitivă a instanței a consacrat-o drept „Sanda”, colaboratoare a Securității comuniste.Ea s-a declarat nemulțumită de modul actual de alcătuire și de funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii. „Un organism obez, birocratic, care nu are nicio legătură cu ceea ce noi am conceput să fie”, a mai declarat Stănoiu.
Fostul ministru al Justiției s-a pronunțat împotriva ideii de răspundere a magistraților, argumentând că „magistratul nu vorbește la persoana I, spune legea” și acuzându-i pe politicieni de aroganță. „Dumnevoastră sunteți aroganți. Ați răspuns Institutului de Cercetări Juridice, la cele 80 de observații făcute Codului Penal, că degeaba vin cu ele, că adoptați ceea ce doriți”, a declarat Stănoiu.
Adrian Severin: Legile încălcate trebuie schimbate
La fel de înverșunat s-a dovedit a fi și Adrian Severin, fost europarlamentar PSD, condamnat în prima instanță la trei ani și trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită și trafic de influență. „Justiția independentă nu trebuie să fie călăul libertăților, ci garantul libertăților". În viziunea sa „ceea ce noi constatăm din ce în ce mai mult, mai ales prin insistența pe latura punitivă, că ea devine din ce în ce mai mult călăul libertăților”. El a adăugat că atunci „când o lege este încălcată de prea multă lume, înseamnă că legea trebuie schimbată, că nu o să schimbăm poporul”.
„Ne mirăm că poporul este corupt, că toată lumea încalcă legea. Dacă toți suntem corupți, înseamnă că nimeni nu e corupt. Corupția înseamnă deviere și devierea nu poate fi a majorității sau a unanimității”, a mai spus Severin.
Consultați comunicatul integral emis de Asociația Procurorilor din România:
La Palatul Parlamentului, Sala Mihai Viteazul, în data de 6.10.2016 a avut loc Conferinţa „Independenţa justiţiei şi relaţiile acesteia cu Parlamentul şi Guvernul – factor decisiv în funcţionarea statului de drept”.
Conferinţa a fost organizată de Asociaţia Procurorilor din România, Fundaţia pentru Democraţie prin Drept împreună cu Comisia Juridică de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor.
Au participat preşedintele Senatului României, Preşedintele Camerei Deputaţilor, adjunctul Procurorului general al României, senatori, deputaţi, magistraţi, foşti membrii ai Curţii Constituţionale, foşti miniştri ai justiţiei, cadre universitare, jurnalişti.
Participanţii au relevat disfuncţionalităţile şi inconvenientele cu care se confruntă magistraţii în activitatea lor, care împiedică normala funcţionare a justiţiei.
S-a conchis că independenţa justiţiei nu este un privilegiu ci o necesitate impusă de calitatea actului de justiţie, de apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Disfuncţionalităţile de ordin legislativ şi administrativ afectează buna funcţionare a justiţiei, dar acestea pot fi rezolvate prin deschidere, transparenţă şi dialog constructiv cu celelalte autorităţi constituţionale.
