Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, în urma întâlnirii cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, că a discutat cu oficialul american despre problematica regiunii și modul în care România trebuie să reacționeze la creșterea nivelului de securitate.
Declarația președintelui Traian Băsescu: ”Bună ziua. Domnule secretar general, în primul rând, vă mulţumesc pentru vizita pe care o faceţi la Bucureşti, vizita dumneavoastră corespunde şi evenimentului nostru naţional, împlinirea a 10 ani de la intrarea României în NATO şi trebuie să remarc şi faptul că vizita dumneavoastră vine într-un moment în care regiunea este frământată de probleme de securitate.
Am discutat cu domnul secretar general toată problematica regiunii şi modul cum trebuie să reacţionăm la creşterea nivelului de insecuritate generat de situaţia din Ucraina şi de poziţia Federaţiei Ruse legată de Ucraina, de anexarea ilegală a Crimeii şi aşa mai departe. În perspectiva Summitului NATO din acest an, din luna septembrie, obiectivul nostru este consolidarea nivelului de securitate pe flancul de est al Alianţei şi reafirmarea cu forţă a aplicării Articolului 5 al Tratatului, care garantează securitatea fiecăruia dintre membri, prin sprijinul acordat de toate statele membre.
Am remarcat în discuţiile cu secretarul general NATO reacţia de solidaritate cu regiunea pe care au avut-o state precum Statele Unite, care au trimis în regiune, şi în România, şi în Polonia, şi în ţările baltice, elemente de forţe aeriene, forţe navale, nave de luptă americane şi franceze care au fost în Marea Neagră. De asemenea, am salutat reacţia Canadei, care a trimis şi ea în România avioane de luptă, şi, nu în ultimul rând, reacţia Alianţei NATO, în general, faţă de instabilitatea din regiune şi afirmarea la cel mai înalt nivel al Alianţei, la nivelul secretarului general, a funcţionării Articolului 5 în orice circumstanţă.
În ceea ce ne priveşte, angajamentul Guvernului de a creşte alocaţiile pentru Ministerul Apărării este un semnal bun, poate că trebuie să mai discutăm cadenţa cu care se va face, pentru că evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate destul de rapid. Nu în ultimul rând, în discuţiile cu secretarul general am făcut aprecieri cu privire la situaţia de securitate din Marea Neagră, o situaţie care s-a deteriorat consistent şi care acum are o altă imagine după anexarea Crimeii şi dezvoltarea unui alt centru de putere militară în Crimeea, care de data aceasta nu se mai află sub control ucrainean, după Nagorno Karabah, Osetia, Osetia de Sud, Abhazia, Transnistria, iată un nou punct pe harta Mării Negre unde se află concentrate forţe militare ale Federaţiei Ruse, care creează instabilitate şi dezechilibre în raportul de forţe din Marea Neagră, dezechilibre care vor trebui compensate. În final i-am mulţumit secretarului general pentru sprijinul constant pe care l-a acordat României pe timpul mandatului domniei sale şi ca probă faptul că destui români sunt în jurul domniei sale, şi nu numai în delegaţie, şi la Cabinet, şi ca asistenţi. Este un semn pe care noi l-am privit foarte pozitiv de ani de zile de când acest proces al acesului românilor la funcţii extrem de importante s-a întâmplat. Vă mulţumesc.
Declarația secretarulului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen: Sunt deosebit de încântat să vizitez România la aniversarea a zece ani de când sunteţi membru al alianţei noastre. România este o ţară puternică, angajată şi de încredere.
Jucaţi un rol excepţional în Afganistan. Sunteţi foarte activi în programele noastre multinaţionale de îmbunătăţire a capacităţilor noastre militare, inclusiv apărare antirachetă, şi aţi demonstrat că este posibil să întoarcem tendinţa de scădere a bugetelor naţionale de apărare şi să faceţi investiţii substanţiale în capacităţi substanţiale.
Sarcina principală a NATO este apărarea şi protejarea aliaţilor noştri, iar angajamentul nostru este extrem de solid. Am discutat criza serioasă care se desfăşoară la graniţele noastre şi aş vrea să fiu foarte clar: România nu este singură, sunteţi parte a NATO şi orice aliat se bucură de protecţia completă a NATO.
De aceea, am consolidat prezenţa noastră în aer, pe mare şi pe teren, din Marea Neagră până în Marea Baltică, inclusiv aici, în România, şi vom face tot ce este necesar, oricât este nevoie, deoarece agresiunea Rusiei subminează chiar principiile pe care ne-am construit pacea şi prosperitatea, dreptul fiecărei naţiuni de a-şi determina viitorul şi respingerea aşa-numitelor sfere de influenţă. Acum, mai mult ca niciodată, este clar că apărarea contează şi că legătura puternică dintre Europa şi America de Nord rămâne fundaţia puternică pentru securitatea noastră. Domnule preşedinte, ştiu că pot conta pe sprijinul dumneavoastră şi vă mulţumesc pentru angajamentul dumneavoastră personal pentru alianţa noastră. Vă mulţumesc.
Întrebat despre ce crede despre declaraţiile recente ale liderilor ruşi despre România, Republica Moldova, Ucraina şi faptul că garantarea unui loc pentru Ucraina ar fi grav, precum şi ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, Fogh Rasmussen a spus că ”după ce am văzut, în Ucraina nimeni nu poate să mai aibă încredere în garanţiile, aşa-numitele garanţii ale Rusiei cu privire la suveranitate şi integritatea teritorială. În 1994, Rusia a garantat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi ce am văzut recent este o anexare ilegală, o înşfăcare a teritoriului cu forţa. Deci, nu cred că putem să avem încredere în aşa-numitele garanţii. În ce priveşte viitorul statut al Ucrainei, Ucraina este cea care trebuie să decidă. Noi avem un principiu fundamental, că fiecare naţiune trebuie să aibă dreptul să-şi aleagă politicile de securitate, inclusiv afilierile la diverse alianţe. Deci, Ucraina va trebui să decidă, nu Rusia, nu noi, ci Ucraina şi vom respecta”.
Anders Fogh Rasmussen este de părere că acelaşi lucru se aplică Moldovei. ”Solicităm respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei. Sigur, vrem ca Rusia să-şi respecte obligaţiile internaţionale şi să nu încerce să destabilizeze situaţia nici în Moldova, nici în Ucraina”.
