Pe parcursul anului 2015, Victor Ponta a fost cel mai menţionat politician în presa românească, cu o apariţie de 25% din totalul ştirilor politice, el fiind prezentat de nouă ori mai mult în context negativ decât într-unul pozitiv.
Aceasta este una dintre principalele concluzii ale unei recente monitorizări a jurnalismului politic în România realizate de Fundaţia Konrad Adenauer prin programul pentru Media în Europa de Sud-Est împreună cu Centrul pentru Jurnalism Independent, prezentate miercuri la Bucureşti. Documentul prezintă tendinţele constatate pe parcursul anului 2015, după analizarea a 19.000 de ştiri de presă.
Christian Spahr, directorul Programului pentru Media în Europa de Sud-Est din cadrul Konrad Adenauer, a dezvăluit într-un interviu pentru "România Liberă" care a reflectat presa românească partidele, instituţiile politice şi politicienii din România.
Fundația Konrad Adenauer prezintă, miercuri, o monitorizare amplă a jurnalismului politic din România în 2015. Ce indică aceste rezultate?
Christian Spahr: De trei ani, Programul Media al Fundației Konrad Adenauer monitorizează știrile cu conținut politic transmise de televiziunile și ziarele din România. Facem același lucru și în Bulgaria, iar scopul acestei monitorizări este de a vedea cât de apropiați sunt politicienii de presă și viceversa, dar și cine câștigă sau pierde influența în media și dacă presa, în general, își păstrează rolul de câine de pază al democrației. Unul dintre rezulatate, de exemplu, este că, pe parcursul anului 2015, domnul Victor Ponta a fost cel mai menționat politician, cu o apariție de 25% din totalul știrilor analizate. Dar aceste apariții dese în presă nu au fost întotdeauna pozitive, el fiind prezentat de nouă ori mai mult în context negativ decât într-unul pozitiv.
Pe locul secund în topul celor mai mediatizați politicieni se situează președintele Klaus Iohannis, care a fost și el mult mai prezent în atenția presei, la fiecare a cincea știre. Și el a fost criticat de presă, dar nu în același grad că fostul premier Ponta. Când facem aceste măsurători, facem distincția dintre calitatea și cantitatea menționărilor în presă și luăm în considerare doar programele de știri și articolele politice, deci nu includem în monitorizare talkshow-urile sau reportajele ce țin de lifestyle și cancan.
Ce puteţi să ne spuneţi legat de instrumentele pe care le-aţi folosit pentru monitorizare?
C.S.: Pe de-o parte, am înregistrat ştirile difuzate de televiziuni şi, pe de cealaltă parte, am analizat știrile apărute în ziare. Această monitorizare a fost realizată în mod standard, ştiinţific, cu un set specific de întrebări şi indicatori specifici. Astfel, am analizat 19.000 de ştiri de presă, care ne-au reliefat în ce proporţie partidele, instituţiile politice şi politicienii din România au captat atenţia presei şi în ce mod, dacă au fost menţionaţi pozitiv, negativ sau neutru.
Şi ce tendinţe aţi constatat în jurnalismul politic românesc?
C.S.: O constatare generală este că atât instituţiile politice, politicienii şi partidele din România sunt vâzute într-un mod mai degrabă critic de mass-media românească. Desigur, este rolul presei să fie critică. Este şi cazul României, în multe cazuri este vorba de o abordare foarte negativă. Deci putem concluziona că presa din România îşi îndeplineşte rolul de “câine de pază”, dar este necesar să vedem care dintre televiziuni şi publicaţii critică şi care susţin şi mai ales pe cine. Da, există anumite trenduri. De pildă, anumite posturi şi anumite ziare îşi schimbă orientarea spre anumiţi actori politici şi instituţii politice, în funcție de conjunctură. În context, am observat că anumiţi politicieni sunt protejaţi de o parte a presei, iar alţii sunt criticaţi.
Cum vedeţi rolul pe care îl joacă reţelele sociale în politică şi în propagarea mesajelor cu conţinut politic în spaţiul public virtual?
C.S.: Discuţiile în social media au un impact important politic, dar acest stil de comunicare în mediul virtual nu poate înlocui comunicarea profesionistă în media. Însă, presa şi politica sunt reflectate în social media. Deci acest vector de comunicare nu poate fi ignorat nici de partide, nici de politicieni, pentru că, de regulă, comunitatea internauţilor este foarte sensibilă şi atentă la mesajele lor şi libertatea de exprimare este unul dintre avantajele acestui mediu.
Şi cum apreciaţi noua tendinţă de comunicare publică a actorilor de pe scena politică, care folosesc din ce în ce mai des reţelele de socializare ca un canal principal pentru transmiterea mesajelor de interes public, cumva excluzând varianta clasică a conferinţelor de presă şi a declaraţiilor la microfon? Multe informaţii de interes le aflam din mesajele postate pe conturile personale ale politicienilor. E o decizie înţeleaptă sau mai puţin bună?
C.S.: În zilele noastre, comunicarea politică s-a schimbat, nu mai este cum a fost. În mod cert, nu ar trebui să mai avem de-a face cu propagandă, ci un dialog constant cu cetăţenii. Iar în acest context social media are un rol foarte important. Reţelele de socializare, precum Facebook şi Twitter, trebuie folosite de politicieni pentru a comunica cu oamenii, dar provocarea ce mai mare este să existe cu adevărat un dialog, să interacţioneze, să răspundă mesajelor, pentru a încuraja o comunicare eficientă şi reală.
Care ar fi concluziile acestei monitorizări, în comparaţie cu Bulgaria, de pildă?
C.S.: Am iniţiat acest proiect de monitorizare în Bulgaria, apoi l-am extins şi în România, în urmă cu 3 ani. Dacă ar fi să facem o comparaţie, putem spune că în România presa este în general mai critică cu tot ce ţine de politică, acoperă într-un ton mai negativ subiectele, în vreme ce în Bulgaria mass media este mai puţin critică cu guvernanţi, indiferent de cine se află la putere, indiferent de partidul majoritar. La Sofia, presa are tendinţa de a fi mult mai îngăduitoare cu puterea şi mai puţin prietenoasă cu opoziţia.
Credeţi că această abordare negativă a presei din România are legătură cumva şi cu cazurile de corupţie în care sunt implicaţi diverşi politicieni, comparativ cu Bulgaria, care încearcă şi ea să deschidă un front de luptă cu corupţia?
C.S: Corupţia reprezintă un element important când discutăm despre politică. Dar cu siguranţă nu este singura explicaţie pentru diferenţele de abordare în aceste două ţări. Însă, corupţia este un subiect sensibil pentru societatea civilă, iar din această perspectivă România se situează cu mult înaintea Bulgariei.
