» Europarlamentarele contin cel putin trei surprize majore: procentul de 8% obtinut de PLD, prabusirea partidelor extremiste sub pragul de 5% si voturile acordate episcopului Tokes.

Invingatorii PLD, pe val
Marele castigator al europarlamentarelor, PLD, isi datoreaza cele peste 8% lui Theodor Stolojan si sustinerii acordate de Traian Basescu, lucru corect intuit de strategii partidului, care si-au axat campania pe aceste doua directii. Noua pozitionare pe scena politica mareste considerabil marja de negociere cu PD, liberalii lui Stoica si Solojan devenind astfel un partener de luat in considerare. "Au intrat pe piata – spune Sorin Ionita, director SAR. O merita pentru ca sunt singurii care au muncit in campanie. Acum trebuie sa-si consolideze pozitia si identitatea."
In mod evident, nu se va mai pune problema fuziunii cu PD, ci a unei aliante de centru-dreapta, contrapondere la polul constituit de PNL cu PNTC si formatiunea lui Emil Constantinescu. PD si PLD cumuleaza impreuna 38%, ceea ce le transforma in principala forta de pe scena politica. O oarecare raceala se simte insa in relatiile dintre cele doua partide. Motivul: PLD ia voturi din bazinul electoral al democratilor, si nu din cel liberal, asa cum ii era misiunea. Ca dovada ca PNL si-a mentinut cota din sondaje, in schimb PD a obtinut cu cateva procente in minus.

PD, vioara intai
PD a castigat detasat si, in pofida unei dezamagiri generate de rezultatul sub cel din sondaje, e clar ca democratii si-au dublat scorul din 2004. Raportat la propria performanta, succesul e limpede, PD a intrat cu 14% in Parlament, iar acum are 29,3%. Sorin Ionita sustine ca scorul sub asteptari se datoreaza absenteismului, dar si faptului ca PD nu si-a facut campanie si nu si-a mobilizat oamenii la vot, mizand prea mult pe Traian Basescu.
In urma europarlamentarelor, democratii ajung principala forta de pe scena politica si, mai mult, din dreapta acesteia, aruncandu-i in planul doi pe liberali.

Tokes, umar la umar cu UDMR
Disciplinat ca intotdeauna, electoratul maghiar a rezolvat chestiunea disensiunilor si a temerii ca nici UDMR, nici Tokes nu vor accede in Parlamentul European in mod magistral. I-a trimis pe ambii in forul european. Scorul cumulat realizat de episcopul Tokes si de UDMR, undeva in jur de 9%, nu a mai fost atins pana acum. Desigur, el trebuie pus in contextul absenteismului electoratului romanesc, dar si prin mobilizarea la vot, care s-a situat mult peste media pe tara. UDMR iese intarita din aceste alegeri, dar si constienta ca trebuie sa gaseasca o formula de reconciliere cu celelalte formatiuni maghiare in vederea scrutinului national. Pentru prima oara UDMR are in fata un contracandidat redutabil.
Invinsii
de sub prag

Extremistii si partidele de buzunar, pe catafalc
Lovitura de gratie au primit-o cele doua partide etichetate drept extremiste: PRM si PNG. Ambele au rezultate care le situeaza sub pragul de 5% si dezastrul se datoreaza atat mesajului extremist si xenofob, cat si listelor slabe, impanate cu personaje exotice de mahala, gen Daniela Buruiana sau Becali insusi. Corneliu Vadim Tudor a anuntat ca demisioneaza din Senat, dar decizia lui s-a lovit de opozitia fruntasilor PRM. Mai degraba acestia isi vor gasi refugiul in alte partide, fiind evident ca gloria de odinioara, cand PRM avea 28% si Vadim intra in turul doi al prezidentialelor, nu se va intoarce. Cat despre Becali, aici lucurile sunt ceva mai simple si doar sondajele sunt vinovate de exacerbarea personajului. Esecul de la europarlamentare va atarna greu pentru PRM si PNG, analistii apreciind ca un partid care cade sub pragul electoral recupereaza greu, mai ales intr-un timp relativ scurt.
Cele 2,4 procente ale lui Dan Voiculescu nu sunt o surpriza pentru nimeni si, ca intotdeauna, ele se datoreaza mai degraba puterii de negociere a Antenelor. Europarlamentarele au functionat ca hartia de turnesol. De acum inainte, gasirea unui partid dispus sa se alieze cu PC va fi mult mai dificila.

LIBERALII
» Bucuria stagnarii

Rezultatul obtinut de PNL este apropiat de cel din sondaje, dar mai mic decat cel din 2004 de la intrarea in Parlament, 19,28 fata de 13,2%. Prabusit in sondaje la 8% dupa esecul de la referendumul pentru suspendare, PNL si-a revenit, iar prestatia unor ministri incompetenti a fost compensata de marirea pensiilor. Rezultatele unor analize pe marginea exit-poll-ului ar arata ca PNL si-a schimbat structura electoratului, atragand alegatori din zona PSD.
"Se putea mai rau – afirma Sorin Ionita –, daca faceau ce trebuia pentru tara castigau ei. Le-ar fi prins bine 5 procente in plus. Problema e ca toate partidele de pe dreapta au crescut si exact liberalii au scazut."