Istoricul Dinu C. Giurescu, informator al Securității cu numele de cod “Darius”, va primi titlul de cetățean de onoare al municipiului București, în baza unei hotărâri adoptate, marți, de Consiliul General al Capitalei.
Proiectul de hotărâre, prin care se propunea acordarea titlului de cetățean de onoare lui Dinu Giurescu, a fost introdus pe ordinea suplimentară de zi în Consiliul Genereal, fiind adoptat cu 45 de voturi “pentru” și o abținere. Academicianul Dinu C. Giurescu a împlinit 90 de ani pe 15 februarie. El s-a născut la Bucureşti, a urmat cursurile Colegiului “'Sf. Sava”', apoi cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1955 şi apoi doctoratul în istorie în anul 1968.
Istoricul Dinu C. Giurescu a candidat la alegerile din 9 decembrie 2012, pe listele USL, fiind ales deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti. Membru al Grupului parlamentar Liberal Conservator, a demisionat din funcţia de deputat şi s-a retras din politică, după ce a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române, la 24 aprilie 2014.
Informator – da, colaborator – ba
La sfârșitul anului 2013, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a remis un document, din care reiese că Dinu Giurescu a furnizat informații către Securitate, însă nu i s-a atribuit calitatea de colaborator.
Giurescu a fost recrutat de către Securitate în martie 1967, când a „acceptat colaborarea, însă a insistat ca despre acest lucru să nu se ştie la M.A.E. (Ministerul Afacerilor Externe – n.r.) şi nici să nu se facă vâlvă”. Scopul recrutării a fost de a informa „asupra problemelor importante ce se petrec în M.A.E”, deoarece „prin natura muncii sale, are posibilitatea să furnizeze unele informaţii care interesează organele D.G.I” şi „are şanse” de a ajunge „funcţionar-diplomat” şi „nu în ultimul rând că, prin natura funcţiei, poate intra în contact cu cetăţeni străini”. Potrivit documentelor, întâlnirile ofiţerilor Securităţii cu Giurescu au fost continuate până în anul 1968, fără însă a se obţine „materiale de valoare operativă deosebită”.
O notă de analiză arată că în iulie 1975, Serviciul 140 din Securitatea Municipiului Bucureşti a obţinut aprobarea organelor de partid pentru folosirea lui Giurescu Dinu în calitate de colaborator. „Sus-numitul a furnizat un număr mare de materiale, unele semnate cu numele conspirativ DARIUS, referitoare la relaţiile sale cu diplomaţi străini, probleme din cadrul Institutului, date de studiu asupra unor istorici din Occident”, scrie în document.
CNSAS mai arată că actualul parlamentar a fost instruit şi trimis cu sarcini în exterior în anul 1980 (S.U.A.), 1981 (Anglia şi Franţa), 1985 (R.F.G.). Giurescu a furnizat un număr mare de note informative privind discuţiile pe care le-a avut cu diplomaţi străini acreditaţi la Bucureşti, precum şi referitoare la activitatea desfăşurată în exterior şi persoanele cu care a luat legătura.
În mai 1987 a fost aprobată reactivarea lui Giurescu Dinu şi folosirea ca informator pe linia acţiunii Dunărea. În perioada mai 1987-martie 1988, s-au efectuat 14 întâlniri cu elementul, în cadrul cărora i s-a solicitat ca după stabilirea în S.U.A. să nu se angreneze în activităţi antiromâneşti şi să acţioneze pentru promovarea adevărului istoric referitor la ţara noastră pe spaţiu”. A fost abandonat din reţea la data de 23.05.1988. În dosar nu există angajament semnat de el.
