Judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus confirmarea redeschiderii urmăririi penale, in rem, în dosarul cunoscut sub numele de “ţigancă împuţită” arată, în motivarea deciziei, că în acest caz nu au fost efectuate acte de urmărire penală şi nu s-au administrat probe, întrucât la acea vreme Traian Băsescu beneficia de imunitate, relatează Mediafax.
Mai exact, magistratul Judecătoriei Sectorului 1 invocă faptul că preşedintele Traian Băsescu a beneficiat de imunitate, motiv pentru care nu a putut fi pusă în mişcare acţiunea penală nici faţă de faptă, nici faţă de persoana fostului şef al statului.
“Reţinând că ordonanţa supusă confirmării are ca temei dispariţia împrejurării pe care s-a întemeiat soluţia de neîncepere a urmăririi penale, dar şi dispoziţiile art. 305 alin (1) C.proc.pen., care în esenţă obligă efectuarea de cercetări cu privire la faptele sesizate, înainte de a dispune începerea urmăririi penale, in personam, judecătorul de camera preliminară va confirma redeschiderea urmăririi penale, in rem, doar sub aspectul săvârşirii faptelor care constituie obiectul sesizării, iar nu şi faţă de persoana faţă de care s-a dispus soluţia de neîncepere a urmăririi penale”, arată magistratul în motivarea sentinţei de luni.
Citeşte şi: Este oficial: PICCJ redeschide un alt dosar al lui Băsescu
Pentru confirmarea ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară a verificat existenţa unor fapte sau împrejurări noi din care să rezulte că “a dispărut împrejurarea pe care s-a întemeiat soluţia revocată şi totodată dacă a intervenit o cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal”.
“În ceea ce priveşte verificările efectuate de judecătorul de camera preliminară, acestea se vor limita la actele existente în cauză până la acest moment procesual, altfel acesta s-ar erija în organ de urmărire penală sau instanţa de judecată, singurele organe judiciare în drept să administreze probe şi ulterior să pronunţe soluţii în cauză, raportat la fondul faptelor sesizate şi al persoanelor faţă de care se efectuează cercetări. Astfel, judecătorul de camera preliminară reţine că la data de 10.01.2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a dispus în mod corect neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Traian Băsescu, sub aspectul săvâşiririi infracţiunilor prevăzute de art. 208 alin(1)-209 alin(1) lit. e C.pen. de la 1968 şi art. 205 C.pen. de la 1968, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 84 alin(2) din Constituţia României, potrivit cărora “în timpul mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate …”, precum şi faptul că în atare condiţii preşedintele în funcţie nu poate fi cercetat, dedus judecăţii sau judecat pentru săvârşirea de fapte penale, cu excepţia faptei de înaltă trădare” “, conform motivării instanţei.
Judecătoria Sectorului 1 a confirmat redeschiderea urmăririi penale pentru furt, furt calificat şi insultă, cu privire la fapte fostului şef al statului care a folosit, în 2007, apelativul “ţigancă împuţită” la adresa unei jurnaliste şi i-a luat acesteia telefonul mobil.
Judecătoria Sectorului 1 a constatat, luni, că ordonanţa emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) de redeschidere a urmăririi penale este legală şi temeinică.
Decizia magistraţilor este definitivă, motiv pentru care procurorii PICCJ pot relua cercetările în acest caz, cu privire la faptă.
Luna aceasta, aceeaşi instanţă a dispus redeschiderea urmăririi penale şi în dosarul “Casa din Mihăileanu”, anchetă ce vizează modul în care fostul şef al statului a obţinut, în perioada în care era primar, casa din strada Mihăileanu din Capitală, procurorii urmând să facă cercetări in rem pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii,
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis, în 23 mai 2007, să-l sancţioneze pe preşedintele Traian Băsescu cu avertisment, stabilind, cu unanimitate de voturi, că utilizarea expresiei “ţigancă împuţită” de către fostul şef al statului la adresa jurnalistei Andreea Pană de la Antena 1 este o discriminare.
Fostul preşedinte a contestat atunci decizia CNCD la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), însă, în noiembrie 2007, instanţa a respins contestaţia ca neîntemeiată. Ulterior, Traian Băsescu a atacat cu recurs hotărârea la instanţa supremă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis, în 15 mai 2008, recursul lui Băsescu, considerând însă că sintagma cu care s-a adresat fostul şef al statului unui reporter TV este discriminatorie.
Magistraţii instanţei supreme au mai dispus anularea totală a punctelor trei (parţial) şi patru din hotărârea CNCD, din textul cărora reieşea că gestul fostului preşedinte ar fi fost o contravenţie. Totuşi, ICCJ a stabilit că sintagma “ţigancă împuţită” este discriminatorie. Hotărârea instanţei supreme a fost irevocabilă.
În 2007, fostul preşedinte i-a luat cu forţa telefonul mobil jurnalistei Andreea Pană, care îl filma în timp ce acesta se afla la cumpărături într-un hypermaket. El s-a adresat ziaristei cu apelativul “păsărică”.
După ce şeful statului s-a urcat în autoturismul personal, telefonul l-a înregistrat pe Băsescu în timp ce o numea pe jurnalistă “ţigancă împuţită”. Înregistrarea respectivă a fost ştearsă. Ulterior, aparatul a fost restituit, iar angajaţii postului TV au reuşit să recupereze înregistrarea afirmaţiilor şefului statului, care a fost făcută publică.
Tot Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu, în dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe fostul preşedinte de şantaj.
Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.
Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, preciza Băsescu.
Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.
Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie 2014, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.
Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.
