» Academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, colaborator al Securitatii sub numele "Laurentiu", nu vrea nici macar sa auda de ipoteza unei demisii de onoare din inaltul for.

» Presedintele Academiei crede ca imaginea institutiei "e patata" si spune ca o evaluare interna, pentru a afla cati alti "Laurentiu" mai are Academia, ar fi utila, chiar daca fara urmari.

» Nici un academician nu cere vreo masura drastica in cazul Stolnici, pentru ca nu pe criterii morale sau politice ajungi in Academie.

Academicianul
Constantin Balaceanu Stolnici, colaborator al Securitatii sub numele "Laurentiu", nu vrea nici macar sa auda de ipoteza unei demisii de onoare din inaltul for. "Nu discut pe aceasta tema, numiti-o silentio stampa. De ce sa-mi dau demisia de onoare? Tot ce s-a scris si tot ce s-a spus sunt fantezii si neadevaruri", este tot ce poate spune domnia sa, in ciuda documentelor prezentate de presa si a verdictului de politie politica dat de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS).

Presedintele Academiei, Ionel Haiduc, spune ca statutul nu permite excluderea unui academician decat daca acesta a fost condamnat la inchisoare pentru o fapta grava, dar spune ca "un gest de onoare" este posibil. "Noi i-am cerut sa-si spuna punctul de vedere, orice acuzat are dreptul la aparare. Noi nu suntem un tribunal, dar Academia este patata prin situatii de genul acesta", spune academicianul. Conducerea Academiei Romane l-a invitat pe Constantin Balaceanu Stolnici sa isi comunice pozitia cu privire la acuzatiile care i s-au adus si despre care Academia "a aflat cu consternare". Mai multi academicieni sunt de parere ca probitatea morala si trecutul politic nu au nici o legatura cu statutul de academician si dau exemple de oi negre ale culturii mondiale precum Goethe sau Michelangelo. » "Noi nu ne-am castigat notorietatea pe criterii politice si nici morale", spune academicianul Sorin Dumitrescu.

"De ce sa-mi dau demisia de onoare? Tot ce s-a scris si tot ce s-a spus sunt fantezii si neadevaruri", este tot ce poate spune academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, in ciuda documentelor prezentate de presa si a verdictului de politie politica dat de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). Desi l-au chemat sa isi exprime pozitia fata de colaborarea sa cu Securitatea, nici colegii sai academicieni nu asteapta vreun gest drastic din partea sa. Nu sunt insa la fel de convinsi ca "onoarea" trebuie data uitarii.
Presedintele Academiei, Ionel Haiduc, spune ca statutul nu permite excluderea unui academician decat daca acesta a fost condamnat la inchisoare pentru o fapta grava, dar spune ca "un gest de onoare" este posibil. "Noi i-am cerut sa-si spuna punctul de vedere, orice acuzat are dreptul la aparare. Noi nu suntem un tribunal, dar Academia este patata prin situatii de genul acesta", spune seful Academiei. Pana acum, Academia nu a avut vreo initiativa de a stabili cat de legati de fosta Securitate sunt membrii sai, dar presedintele acestei institutii crede ca ar fi utila o evaluare interna. "Nu am inaintat cereri la CNSAS, nu am avut nici un motiv. Ar fi trebuit facut asta cu 15 ani in urma sau la primirea in Academie. Pentru membrii alesi nu mai putem face nimic, poate de acum incolo sa fim atenti la acest criteriu. Ar trebui sa avem mai intai noi o imagine din interior. Nu stim cate astfel de cazuri mai avem", mai spune Ionel Haiduc. Conform secretarului general al Academiei, Paun Ioan Otiman, prezidiul Academiei nu a hotarat inca urmatorii pasi dupa discutia la care a fost convocat Stolnici.

Academicianul serban Papacostea, istoric, crede ca problema excluderii lui Stolnici nu trebuie pusa: "Ar fi un precedent periculos. Nu tin minte sa se fi intamplat asa ceva vreodata, decat pe vremea Partidului Comunist". Conducerea Academiei a precizat deja ca "a aflat cu consternare despre acuzatiile aduse lui Constantin Balaceanu Stolnici", iar profesorul Papacostea socoteste ca "pozitia actuala a Academiei este o modalitate de a solutiona situatia". Istoricul sugereaza ca pana la vreun gest drastic ar putea fi luate in calcul solutii intermediare: o retragere a lui Stolnici sau neparticiparea lui la sedinte. Academicianul Sorin Dumitrescu, pictor si scriitor, crede ca Stolnici va fi judecat cel mai bine de propria constiinta si vine cu un scenariu alambicat: "Intr-o astfel de situatie, eu as simti imboldul de a ma retrage. Dar presedintele si tot forul academic sa-mi spuna nu". Nici academicianul Razvan Theodorescu nu crede ca e cazul unei demisii de onoare, dar ca "ar fi cinstit ca fiecare sa recunoastem ce am facut, pentru a scapa de orice banuiala. Academia trebuie sa-si faca o opinie in aceasta chestiune, care e tulburatoare". Ovidiu Pecican, profesor de istorie la Universitatea Babes-Bolyai, este mai explicit in opinii, nefiind membru al Academiei. "Cei care se afla in astfel de situatii ar trebui sa faca un pas inapoi. Lucrurile trebuie spuse apasat, dar nu cerute capete de oameni. Ca bun crestin, i-as solicita domnului Stolnici un moment de reculegere, dupa care sa aiba o reactie publica. Deocamdata pare sa nu aiba nici o problema cu situatia sa", spune profesorul clujean.

Morala si academicianul

academia romana este un for care furnizeaza prestigiu culturii romane, crede profesorul Ovidiu Pecican. Totusi, membrii Academiei considera ca statutul de academician nu are nici o legatura cu probitatea morala sau trecutul politic.
"Academia este plina de valori exceptionale, cu itinerarii sociale si politice discutabile. Noi nu ne-am castigat notorietatea pe criterii politice sau morale. Nu-i poti stirbi postura de academician cu astfel de lucruri, ci doar biografia", crede academicianul Sorin Dumitrescu despre cazul Stolnici.
"Academia este o companie savanta, in care esti ales pe viata si esti exclus numai daca pacatuiesti penal.
Intr-o academie de stiinte, problema moralitatii conteaza, dar daca judeci numai dupa acest criteriu, atunci Goethe si Michelangelo ar trebui alungati de peste tot. Fiecare decide
pentru el, in functie de trecutul sau", explica si academicianul
Razvan Theodorescu, fost ministru al Culturii.