13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialLe Temps readuce in discutie "vanzarea" germanilor din Romania in perioada comunismului

Le Temps readuce in discutie “vanzarea” germanilor din Romania in perioada comunismului

Cotidianul elvetian Le Temps vorbeste, in editia de luni, despre "vanzarea" germanilor din Romania in timpul comunismului, din perspectiva unei cercetari a jurnalistului si istoricului Gérard Delaloye, dar si din cea a operelor Hertei Müller, laureata a premiului Nobel pentru literatura pe 2009, informeaza Mediafax.

Gérard Delaloye scrie despre "destinul teribil" al germanilor din Romania, pornind de la propria cercetare, la care adauga informatii ce se regasesc in operele scriitoarei de origine romana Herta Müller.

Astfel, in prima carte a lui Müller tradusa in franceza – "Omul este un mare fazan pe aceasta lume/ L'Homme est un grand faisan sur terre" -, scriitoarea prezinta viata cotidiana dintr-un sat de svabi din Banat. In opinia jurnalistului, cartea lui Müller este "un poem in proza", care pune in scena mai multe familii din sat si vorbeste despre faptul ca acesti oameni se sint rau in pielea lor, in satul lor, in tara lor. Insa nu au nicio problema de identitate: sunt germani. "Suntem in anii dinaintea razboiului, Romania este comunist-stalinista, iar germanii au fost nazisti – tatal Hertei Müller se inrolase in Waffen-SS. La sosirea liberalilor sovietici, in 1944, acestia (svabii, n.r.) au platit dur si pentru mult timp angajamentul ideologic, prin condamnare la inchisoare sau deportare in lagarele de munca din URSS sau Romania", scrie Delaloye.

Potrivit istoricului, dupa inchiderea frontierelor, orice dorinta de obtinere a unui pasaport si a unei autorizatii de emigrare pentru aceasta populatie a fost stinsa. "Acest vis a costat mult. Este costul unor umilinte repetate, platite prin numeroase butoaie de vin daruite birocratilor avizi si incompetenti. Si, in ceea ce le priveste pe femei, acestea trebuiau sa se culce cu cei care aveau asi in maneca", mai scrie istoricul.

"Cealalta fata a istoriei se regaseste, schematic, in raportul comisiei de istorici prezidate de Vladimir Tismaneanu, care analizeaza dictatura comunista in Romania si care reprezinta, pana in prezent, principala pozitie oficiala asupra trecutului", mai scrie Delaloye.

Conform istoricului, capitolul dedicat destinului minoritatilor germane, instalate cu secole in urma pe teritoriul Romaniei, este cel mai interesant. "Spre deosebire de maniera narativa a Hertei Müller, care se concentreaza pe drame si umilinte individuale, raportul trateaza svabii si sasii din perspectiva grupurilor etnice. Sedusi de Hitler, 50.000 dintre acestia au luptat pe frontul de Est. Dupa infrangere, cand au sosit sovieticii (sfarsitul lunii august 1944), acestia au incercat sa fuga in masa din tara. 100.000 dintre acestia au fost prinsi si adusi inapoi in tara. Pe baza unui decret dat de Stalin in decembrie 1945, barbatii si femeile au fost deportati in lagarele de munca sovietice. Au fost deportate 75.000 de persoane. Rata de mortalitate – 10%. La randul sau, Guvernul roman a expropriat si sechestrat tot. 95% din populatia germanica a pierdut tot", mai spune Delaloye.

La inceputul anilor 1950, stransoarea slabeste, Comitetul International pentru Crucea Rosie obtinand recunoasterea dreptului de reintregire a familiilor. Nu a fost insa usor. Desi Bucurestiul a autorizat, in 1951, plecarea a o mie de persoane, in anul urmator au mai plecat doar 20.

Potrivit istoricului, o schimbare importanta s-a produs in anii '60 cand, in timpul negocierilor pentru stabilirea unor relatii diplomatice intre Bonn si Bucuresti, un secretar de stat german le-a prezentat romanilor posibilitatea de a "recompensa financiar" acordarea de vize pentru emigrare. "Propunerea nu a fost una hazardata: administratia de la Bonn stia ca liderii comunisti romani nu vor fi reticenti la propunerea de a se debarasa de concetatenii considerati o povara (aristocratii, mari burghezi, evreii) contra unei sume de bani. In 1967, un acord stipula ca «Republica Federala Germana va plati guvernului roman o taxa pe cap de cetatean care are autorizatie de emigrare»", mai scrie istoricul, care precizeaza ca, in functie de varsta si calificarea emigrantului, suma platita era cuprinsa intre 4.000 si 10.000 de marci germane", spune istoricul. Acesta adauga ca romanii si-au luat angajamentul de a considera toti etnicii germani aflati in teritoriile estice drept cetateni germani.

Astfel, "comertul cu carne vie" s-a dezvoltat. La mijlocul anilor '70, o femeie sau un copil "valora" 1.800 de marci germane, un student – 5.500 de marci germane, un profesor universitar – 11.000 de marci germane. "Se prevedeau chiar si bonusuri: pentru 10.000 de germani vanduti, Ceausescu incasa un bonus de un milion de marci germane", scrie istoricul.

De asemenea, conform lui Delaloye, care citeaza calculele realizate de un istoric, in perioada 1967 – 1989, statul roman a obtinut un total de 1,4 miliarde de marci germane pentru oferirea de vize germanilor. Aceasta suma nu include sumele oferite de emigranti functionarilor, drept mita.

Romania avea, in 1948, 350.000 de germani, numarul acestora scazand la 250.000 in 1989 si ajungand la 60.000 in 2002.

Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă