Comisia Europeană a decis să menţină proiectul de înfiinţare a Parchetului European, cu toate că s-au opus 11 parlamente, între care şi Camera Deputaţilor din România. Însă, 17 parlamente din ţări membre ale Uniunii Europene au dat avize pentru înfiinţarea Parchetului European.
Citeşte şi: Comisia Europeană menţine instituţia Procurorului European
Camera Deputaţilor, condusă de pesedistul Valeriu Zgonea, precum şi comisia pentru afaceri europene, condusă de liberalul Relu Fenechiu ( condamat la 5 ani închisoare de prima instanţă) nu au avizat înfiinţarea Parchetului European pentru depistarea fraudării fondurilor europene.
“Zgonea şi Fenechiu, exact ca şefii lor de partid, Ponta şi Antonescu, nu se mai gândesc de multă vreme la interesele oamenilor obişnuiţi, sătuli de corupţie şi fraude, ci numai la interesele lor: să nu cumva să mai apară vreo instituţie care să îi ancheteze” susţine europarlamentarul PDL Monica Macovei.
Valeriu Zgonea şi Relu Fenechiu nu au răspuns apelurilor noastre pentru a-şi expune opiniile.
De ce este necesar Parchetul European
Scopul înfiinţării instituţiei este protejarea a miliarde de euro alocate din banii comunitari pentru proiectele de dezvoltare regională.
Speciliştii Comisiei Europene au urmărit mai mulţi ani modul în care instituţii comunitare ca Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF), Eurojust şi Europol depisteaza sau nu infracţiunile prin care se fraudează banii comunitari şi au ajuns la concluzia că este necesară înfiinţarea unei instituţii cu adevărat eficiente, cum ar fi un Parchet European.
Motivele ineficienţei celor trei instituţii europene stabilite de specialiştii europeni sunt: Eurojust şi Europol au doar mandate de schimb de informaţii, nu de cercetare sau urmărire penală, iar OLAF, deşi are competenţe de cercetare a fraudelor şi a activităţilor ilegale, puterile sale sunt doar administrative ( nu penale).
„Parchetul European este necesar deoarece autorităţile naţionale ale statelor membre UE nu acţionează suficient şi eficient în depistarea şi cercetarea infracţiunilor care aduc pagube financiare comunităţii europene şi nu acţionează pentru recuperea prejudiciilor. Parchetul European va fi înfiinţat special pentru combaterea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene” susţine europarlamentarul Monica Macovei.
Cum este structurat Parchetul European
Parchetul European va fi condus de un procuror general european şi de patru adjuncţi şi va fi alcătuit din procurori delegaţi de către ţările membre ale Uniunii Europene. În plus, instituţia va avea un aparat propriu de circa 280 de specialişti în descoperirea fraudelor.
Fiecare ţară membră UE va avea câte un un birou al unui procuror european, cu specialişti în descoperirea fraudelor, care vor urmări modul în care în ţara respectivă se respectă normele legale în cheltuirea banilor publici. Parlamentul României nu este de acord cu urmărirea respectării normelor legale în cheltuirea banilor comunitari, susţinând că este suficient Oficiul European de Luptă Antifraudă.
Practica a demonstrat însă contrariul, se susţine în notele Comisie Europene de fundamentare a înfiinţării Parchetului European.
Când intervine Parchetul European
Uniunea Europeană, prin Parchetul European, poate interveni prin acţiune eficientă atunci când măsurile luate de fiecare stat în parte în lupta cu frauda nu sunt satisfăcătoare. În unele state membre sancţionarea fraudelor cu fonduri europene este eficientă, în timp ce în multe altele nu este eficientă.
“Parchetul European ar urma să intervină numai în cazurile în care autorităţile naţionale nu cercetează o anumită fraudă. Pentru România, DNA şi Parchetul European, care ar lucra împreună, ar fi o soluţie foarte bună” susţine Monica Macovei.
Europarlamentarul PDL Macovei ne-a declarat că este în interesul cetăţenilor ca România să accepte această instituţie deoarece vor fi mai bine urmăriţi banii publici, iar fraudele vor fi mai repede descoperite.
”Consider că este în interesul cetăţenilor ca România să accepte o instituţie care să o ajute să investigheze frauda din bani publici, fenomen grav care ne afectează zilnic în toate domeniile, de la investiţii, la alimentaţie şi sănătate.” ne-a declarat Monica Macovei.
Europarlamentarul Renate Weber (PNL, grupul ALDE) are obiecţii. Doamna Weber a declarat pentru România Liberă: „ Comisia Europeană trebuia să se limiteze doar la definirea liniilor generale ale înfiinţării instituţiei Parchetului European, nu să stabilească toate detaliile, inclusiv drepturile procesuale ale persoanelor acuzate, care ar trebui să fie atributul Parlamentului European. Cu alte cuvinte, Parlamentul European nu este colegiuitor, aşa cum ar fi normal”