Mai mulţi istorici şi cercetători solicită Parlamentului României modificarea legii de organizare şi funcţionare a CNSAS, iar noii conduceri a instituţiei, o schimbare de viziune în acord cu legea, cu standardele europene şi cu solicitările publice.
Iniţiatorii acestui apel au redactat un Raport despre starea CNSAS care „poate constitui un punct de plecare pentru schimbarea CNSAS”.
„Deşi deţine a treia arhivă (2 milioane de dosare) ca mărime din Europa Centrală şi de Est preluată de la fosta poliţie politică, rezultatele CNSAS sunt modeste în raport cu alte instituţii similare europene. Cu toate că s-au făcut paşi importanţi în ultimii ani, Colegiul CNSAS a demonstrat grave carenţe administrative. CNSAS este subfinanţat (bugetul din 2011 s-a redus cu 35% faţă de 2008) şi are personal insuficient (de 10 ori mai puţin decât instituţiile similare), dar Colegiul nu a luat nicio măsură. În plus, existenţa Colegiului este astăzi lipsită de sens atâta vreme cât hotărârile privind colaborarea/necolaborarea cu Securitatea sunt decise de către instanţa de judecată.
Colegiul CNSAS are probleme în a asigura transparenţa, aşa cum arată relaţia cu cetăţenii. Funcţionarea de ansamblu a instituţiei este greoaie, de la înregistrarea solicitărilor la aprobarea şi primirea copiilor după documente, în ciuda unor câştiguri certe realizate în ultimii ani. Condiţiile de lucru pentru personalul CNSAS au devenit tot mai precare. Mai mult, cu toate că avea această obligaţie legală, CNSAS nu a identificat nicio crimă şi niciun abuz al Securităţii care să merite atenţia Parchetului în cei 24 de km de arhivă, în 13 ani de funcţionare”, scriu semnatarii apelului.
Grupul de istorici solicită, de asemenea, ca dosarele liderilor cultelor religioase să intre în categoria celor care sunt verificate din oficiu de către CNSAS.
În opinia istoricilor, Cea mai importantă piedică în funcţionarea instituţiei o reprezintă organismul de conducere. Ei propun desfiinţarea Colegiului director şi înlocuirea cu un director general ales prin concurs.
Iniţiatorii acestui apel sunt Asociaţia Mişcarea Civică Miliţia Spirituală şi istoricii Ştefan Bosomitu, Mihail Bumbeş, Mihai Burcea, Luciana Jinga, Dumitru Lăcătuşu, Andrei Muraru.
