Mark Gitenstein, fostul ambasadar american in Romania in perioada 2009-2012, în editorialul "Șansa unei schimbări de durată în România", publicat în Wall Street Journal în 28 noiembrie, analizează implicațiile votului din 16 noiembrie atât pentru România, cât și pentru regiune. Editorialul este preluat de pe coalițiaromanilor.org.
"Romania si intreaga lume au fost uluite de victoria lui Klaus Iohannis pe data 16 noiembrie in cel de-al saselea scrutin prezidential [din Romania]. Domnul Iohannis, in prezent primarul orasului transilvanean Sibiu, conducerea coalitia de centru-dreapta din tara. Cei mai multi dintre observatori/analisti s-au asteptat ca Primul Ministru Victor Ponta, liderul partidului de centru-stanga, sa castige detasat. Aceste alegeri reprezinta o schimbare fundamentala in ceea ce priveste directia politicii din Romania si, sa speram, un punct de cotitura spre Occident, democratie, stat de drept si transparenta.
O lupta titanica se desfasoara in Romania de la Revolutia din 1989. Pe de o parte, sunt fortele schimbarii si reformei, încurajate de Uniunea Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si diplomatii occidentali. De cealalta parte, sunt oligarhii si baronii politici, cu mize care vizeaza doar o reformare partiala a starii de fapt. Cu toate ca Romania a aderat la NATO in 2004 si la UE in 2007, reformele adoptate pentru a garanta aderarea nu par sa fi fost implementate cu adevarat.
Un exemplu al acestei lupte a iesit la suprafata in 2012, cand lupta impotriva coruptiei a declansat o criza constitutionala pentru preluarea controlului instantelor. Procurorii anticoruptie il condamnasera recent pe fostul prim-ministru de centru-stanga Adrian Nastase. Cand partidul sau a preluat puterea la finele primaverii cu un program de revenire asupra masurilor de austeritate, a incercat sa-l suspende pe presedinte[le in functie] si sa impuna un nou presedinte, desemnat de Parlament, pentru a inlatura procurorii si sa emita gratire si aministie pentru politicienii recenti condamnati, poate chiar pentru dl. Nastase.
Statele Unite, UE si cancelarul german Anghela Markel au luat o pozitie ferma in sprijinul statului de drept si luptei anticoruptie, care a culminat cu o lista de cereri pentru Romania din partea UE, printre care interdictia de implicare in activitatea procurorilor anticoruptie, de gratiere a celor condamnati pentru coruptie si de amestec in activitatea Curtii Constitutionale care superviza referendumul de ratificare a suspendarii presedintelui.
Ponta, abia ales la acel moment, a urmat aceste cereri si a intors tara de pe marginea prapastiei. A fost insa ingrijorator ca reformele in Romania erau atat de dependente de presiunea din exterior. Reformele, o democratie functionala si piata libera vor fi sustenabile numai daca sunt pe deplin imbratisate de poporul roman.
Alegerile din aceasta luna sugereaza ca acest moment este posibil sa fi venit. Iohannis a candidat cu o platforma bazata pe lege, ordine si anticoruptie. Acesta a imbratisat pe deplin agenda Monicai Macovei, membru al Parlamentului European si campion al luptei anticoruptie, care a candidat in primul tur de scrutin. Aceasta platforma/agenda a inclus angajamente specifice de neamestec in activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, de transparenta in numirea procurorilor anticoruptie, de a nu slabi Codul Penal in ceea ce priveste anticoruptia si de a ridica rapid imunitatea parlamentara pentru oficialii pusi sub acuzare.
Doamna Macovei a fost, de asemenea, un inversunat critic al proiectului de lege pentru amnistie care a fost propus in Parlament in toamna lui 2013. Proiectul de lege ar fi facut dificil, daca nu chiar imposibil, sa se aduca orice noi acuzatii impotriva dl. Nastase sau altor personalitati politice care ar fi putut fi la un moment dat implicate in cazuri de coruptie. Dl. Iohannnis s-a alaturat si el in a fi impotriva legii amnistiei.
Mesajul domnului Iohannis si efortul aparent al Ministerului Afacerilor Externe de a suprima votul diasporei pro-occidentale au energizat electoratul frustrat de status quo. Ca un semn al crescutei implicari [a populatiei], prezenta la vot a sarit la 64% la aceste alegeri fata de 58% cat a fost in ultimul scrutin prezidential din 2009. Tinerii romani, multi dintre ei votanti pentru prima data, si cei care traiesc in strainatate care au cerut familiile lor de acasa sa voteze pentru domnul Iohannis, au jucat un rol important. Se pare ca din cauza scandalului legat de votul in diaspora, legii "amnistiei" initiata toamna trecuta, si alte probleme ridicate de doamna Macovei si domnul Iohannis, votantii lui Iohannis nu au avut incredere ca domnul Ponta ar putea rezista elementului antireformist din propriul partid.
Ati politicieni, insa, au receptionat mesajul. La doua zile dupa alegeri, Parlamentul — controlat in continuare cu o larga majoritate de partidul lui Ponta — a votat pentru retragerea controversatului proiect de lege privind amnistierea celor condamnati pentru coruptie.
Nu Occidentul a produs aceasta schimbare, ci romanii au facut-o. Dupa cum mi-au spus multi dintre ei in saptamana alegerilor, s-au simtit in sfarsit mandri ca sunt romani.
Acest lucru are implicatii semnificative pe fondul actiunilor Rusiei in regiune si a ingrijorarilor ca tari precum Ungaria par sa fie dispuse sa ajunga la o intelegere cu Kremlinul pe tema influentei rusesti.
Una dintre cele mai bune paveze impotriva agresiunii ruse este ca guvernele din Bucuresti, Kiev, Tbilisi si din alte parti sa isi asculte cetatenii care vor sa se alinieze Occidentului, sa lupte impotriva coruptiei si sa construiasca institutii puternice si transparente.
Democratia liberala este vie in Romania. Este insa esential ca aceste milioane de tineri votanti romani sa ramana in continuare implicati, iar domnii Iohannis si Ponta sa lucreze impreuna pentru a continua consolidarea statului de drept. Romania mai poate deveni un model in regiune.
