Cooperarea SRI cu serviciile partenere din statele membre ale UE şi NATO, dar şi cu autorităţile române cu atribuţii în domeniu s-au intensificat, ca efect direct al atentatelor de la Bruxelles, au sporit măsurile specifice de prevenţie, scopul fiind acela de menţinere a nivelului actual de alertă teroristă, a declarat miercuri preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, Georgian Pop, după şedinţa la care a participat şeful Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI, Sorin Cozma.
“Am întrebat şi am primit răspunsuri foarte clare privind măsurile pe care SRI le-a luat ieri, ca efect direct al atentatelor de la Bruxelles. Atât cooperările cu serviciile partenere din statele UE şi NATO s-au intensificat privind terorismul, cooperarea pe plan intern cu celelalte instituţii responsabile, în special cu Ministerul de Interne, cu SIE, cu Ministerul Apărării a crescut de ieri ca intensitate. Măsurile specifice de prevenţie, de patrulare s-au intensificat, scopul fiind menţinerea nivelului actual de alertă teroristă – albastru precaut”, a precizat Pop, citat de Agerpres.
El a adăugat că, în ceea ce priveşte nivelul riscului de terorism în România în prezent, acesta este “în creştere, ceea ce este un lucru îngrijorător pentru securitatea naţională”.
“Sigur, nu sunt nişte creşteri spectaculoase, dar vă spuneam în contextul liberalizării vizelor pentru Turcia, în contextul deprecierii situaţiei de securitate din nordul Africii, este de aşteptat ca acest număr să fie în creştere. Deci activitatea de prevenţie trebuie să crească”, a afirmat Pop.
Potrivit lui Georgian Pop, discuţiile cu oficialul SRI au vizat şi îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniu. “Am mai discutat despre ce instrumente de tip juridic poate să ofere Parlamentul, clasa politică pe ansamblu, pentru a eficientiza munca de prevenţie din România şi pentru a găsi echilibrul corect între respectarea vieţii private, a Constituţiei şi asigurarea securităţii naţionale, adică asigurarea vieţii cetăţenilor români. Vreau să vă dau şi câteva exemple. În ultimele şase luni, în peste 20 de state din UE, legislaţia din domeniu s-a modificat, în sensul creşterii competenţelor privind prevenţia pentru serviciile de informaţii – modificări pe Codul penal şi pe legislaţie. Or, normal că dacă toată Europa îşi modifică legislaţia în acest sens este şi o obligaţie de aliniere la trendul european să modificăm aceste legi”, a precizat Pop.
El s-a referit şi la un proiect aflat în dezbaterea Comisiei Europene privind combaterea terorismului. “Va trebui, cu maximă responsabilitate, ca în perioada următoare să modificăm următoarele aspecte: Legea 535 privind combaterea terorismului. În toată Europa, pentru a fi o abordare unitară, se pune problema ca în cadrul său în rândul infracţiunilor asimilate celor de terorism să poată fi introduse alte infracţiuni, cum ar fi pregătirea în taberele speciale de antrenament a teroriştilor, finanţarea teroriştilor sau finanţarea unor persoane care merg să se pregătească în scopuri teroriste, propaganda teroristă şi recrutarea în mediul online a posibililor atentatori de tip kamikaze”, a susţinut Pop.
În context, el a afirmat că, pentru a creşte eficienţa pe munca de prevenţie şi contracarare a riscurilor teroriste, sunt necesare legea cartelelor pre-pay şi cea cibernetică, având în vedere şi creşterea numărului de persoane suspecte de terorism care vor tranzita România. “Eu sunt conştient că trebuie să adoptăm legislaţia prin consens politic. Trebuie să găsim soluţia corectă pentru a fi în acord cu decizia CCR, dar avem nevoie şi de consens politic”, a spus Pop.
