În finalul depoziţiei, femeia a arătat că a renunţat la yoga din cauza acestor tratamente la care a fost supusă de către Bivolaru şi acoliţii lui, dar şi pentru că ea nu putea adera la practici de genul sexului în grup sau al sexului pe morminte.

"Eu am renunţat. Aceşti oameni foloseau mici adevăruri pentru a ascunde mari rătăciri, precum îndepărtarea de familie, descurajarea căsătoriei sau practicarea de sex involuntar cu fel de fel de persoane. Prin sex, spuneau ei, ajungeai mai aproape de Dumnezeu. Nu mi s-a cerut, dar ştiu că practicau şi urinologia, ei spunând că dacă îţi bei urina, îţi purifici organismul. (...) La un an după ce am plecat, am primit o scrisoare de ameninţare de la Gregorian Bivolaru, prin instructorul său Călin Gârlea, cu care mai interferam strict personal, în care guru îmi spunea că sunt o biată femeie frustrată. El mă ameninţa că după plecarea mea mi-am sfătuit toţi prietenii să nu mai meargă la yoga pentru că este un loc rău care te îndepărtează de ceea ce este bun", a încheiat femeia.

Instanţa audiază în continuare martorii citat pentru termenul de marţi al procesului, urmând să asculte pledoariile finale ale avocatului lui Gregorian Bivolaru şi ale celorlalţi coinculpaţi.

În 12 aprilie, instanţa supremă a decis să reţină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuală, act sexual cu un minor şi trafic de minori, admiţând astfel recursul procurorilor şi desfiinţând deciziile anterioare ale instanţelor.

La termenul din 13 iulie, avocatul lui Gregorian Bivolaru a depus la ICCJ o serie de documente privind localizarea clientului său, dar şi o cerere a acestuia de a fi audiat prin comisie rogatorie, în Suedia, unde este "azilant politic", pe motiv că în România i-ar fi încălcate drepturi civile şi procesuale.

În acest context, preşedintele completului de judecată, judecătorul Ionuţ Matei, l-a întrebat pe avocat de ce nu există la dosar, până la acest moment, un document clar din care să reiasă calitatea de azilant politic al lui Bivolaru.

Tribunalul Sibiu şi apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA pentru o parte din infracţiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuală în formă continuată, două infracţiuni de act sexual cu un minor în formă continuată şi două infracţiuni de trafic de minori. Decizia Curţii de Apel a fost contestată la ICCJ.

Instanţele au dispus, totodată, încetarea procesului penal pentru alte infracţiuni, respectiv corupţie sexuală, act sexual cu un minor, ambele în formă continuată, şi trecerea frauduloasă a frontierei României, "ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale".

În acest dosar au mai fost judecate două persoane, Farkas Ferenc Zsolt şi Farcasi Maria Mirona, iar în cazul acestora instanţa a decis încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru tentativă la infracţiunea de trafic de migranţi şi infracţiuni de corupţie în formă continuată.

Gregorian Bivolaru este judecat pentru trafic de persoane şi pentru alte şapte infracţiuni şi într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Cluj.

Bivolaru a fost arestat, în martie 2004, sub acuzaţia că a întreţinut relaţii şi perversiuni sexuale cu Mădălina Dumitru, folosindu-se de influenţa pe care o avea asupra acesteia, în calitate de profesor de yoga. Bivolaru a fost însă eliberat din arest după ce, la 1 aprilie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că emiterea mandatului a fost făcută de o instanţă necompetentă.

Anchetatorii au stabilit că, în 2002 - martie 2004, acesta ar fi practicat în mod repetat acte cu caracter obscen faţă de minora Mădălina Dumitru. În perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum şi în aprilie 2003, folosindu-se de calităţile de profesor yoga şi mentor spiritual, Bivolaru ar fi întreţinut acte sexuale cu alte două minore - Agness Arabella Mureşan şi Ilinca Simionescu.

În august 2004, procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti l-au trimis pe Bivolaru în judecată pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupţie sexuală, trafic de minori şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României. Au mai fost trimişi în judecată Mirona Farcaşi (pentru corupţie sexuală) şi vameşul Farkaş Ferenc Szolt (prins o dată cu Bivolaru, la Nădlac, acuzat de trafic de migranţi).

Deşi pe numele lui exista o interdicţie de a părăsi ţara, Bivolaru a ieşit din România, fiind reţinut la Malmo, în Suedia. Ulterior, el a obţinut statut de azilant.

Până de curând, despre Bivolaru se ştia că s-ar afla în Suedia, unde a primit azil politic.

La 25 mai, însă, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţie Române (IGPR) au declarat că liderul MISA nu se mai află în Suedia.

"Există informaţii că Gregorian Bivolaru se află pe teritoriul altei ţări. Situaţia operativă nu permite dezvăluirea locaţiei unde se află acesta", a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Raluca Seucan.

Gregorian Bivolaru a fost arestat în aprilie 2005, în Suedia, însă în luna noiembrie a aceluiaşi an, autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia, a precizat Seucan.