Fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihail Vlasov, a fost achitat în primă instanță în dosarul în care este acuzat pentru dare de mită. Decizia nu este definitivă.
Achitarea a fost pronunțată de judecătoarea Adriana Băjan, sancționată disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii în octombrie 2015 (vezi documentul atașat).
Motivul achitării lui Vlasov: fapta nu există! În continuare, în decizie judecătoarea a scris "întrucât nu există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea". Însă, camerele preliminare, când au admis rechizitoriul și probele DNA, au decis contrariul. Pronunțându-se pe admisibilitatea probelor și legalitatea administrării acestora, atribut exclusiv al camerelor preliminare, nu al instanței de fond, judecătoarea Băjan riscă o nouă sancțiune pentru că a încălcat procedura penală. Există deja precedentul! În cazul "Rarinca", președinta instanței de judecată Risantea Găgescu, tot de la Curtea de Apel București, a decis achitarea tot pe motiv că nu ar exista probe, iar Inspecția Judiciară a constatat încălcarea competențelor, propunând sancțiune disciplinară, proces aflat pe rol.
Surse din Curtea de Apel București spun că Adriana Băjan este buna prietenă a judecătoarei Viorica Costiniu, iar ambele s-ar fi remarcat în 2013 prin presiunile făcute printre judecătorii de la această instanță să voteze revocarea Alinei Ghica din CSM.
Astăzi, judecătoarea Băjan a stabilit că nu există probe potrivit cărora Mihail Vlasov a mituit un membru al Parlamentului României (deputat) să îi susțină interesele prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali și activitatea de înregistrare în registrul comerțului”. Decizia poate fi contestată de DNA în termen de 10 zile la instanța superioară a Înaltei Curți.
În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA arată că Mihail Vlasov a solicitat promovarea textului de lege deoarece urmărea preluarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), unde era președinte Scopul determinant al acestui demers legislativ îl reprezenta controlarea veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată de Registrului Comerţului.
În schimbul susținerii proiectului de lege, Mihail Vlasov, în calitatea sa de președinte al Colegiului de conducere al Camerei Naționale, i-ar fi promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcția de arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.
Deputatul respectiv era membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților, comisie permanentă competentă să avizeze propunerile legislative, înainte ca acestea să fie supuse votului în plen.
Astfel, în baza înţelegerii anterioare, Mihail Vlasov ar fi pus pe ordinea de zi a şedinţei din data de 6 martie 2013 a Colegiului de conducere al C.C.I.R cererea deputatului de acordare a funcţiei de arbitru, a supus votului membrilor colegiului şi a votat alături de aceştia numirea deputatului respectiv în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă C.C.I.R.
În rechizitoriu se arată că numirea în funcția de arbitru se făcea la propunerea președintelui Colegiului de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României, deținută de Mihail Vlasov, în baza depunerii unui dosar ce cuprindea documente relevante și în urma adoptării unei decizii de către Colegiul de Conducere al C.C.I.R., de asemenea condus de inculpatul Mihail Vlasov, acesta având o mare influență asupra celorlalți membri, care aprobau propunerile președintelui, fără a solicita lămuriri sau a formula obiecțiuni.
