Ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, a declarat într-un interviu pentru Agerpres, că programele de achiziţie pe care MApN le derulează în contextul procesului de modernizare a Armatei Române urmăresc să genereze efecte pozitive în industria de apărare, dar şi în economia naţională.
"Alocarea mai mare pentru apărare, care este deja consemnată în cursul acestui an. Guvernul a aprobat un buget semnificativ crescut pentru domeniul apărării, respectiv proiecţia pe care ne putem baza dat fiind acordul politic transpartinic de alocare a 2% din PIB începând cu anul viitor pentru cel puţin un deceniu. Toate acestea sunt menite să ducă la o creştere reală a capacităţii de apărare a ţării. Aşa am interpretat noi misiunea intrinsecă a acestei alocaţii suplimentare pentru apărare. Am luat-o ca o mare responsabilitate. Un prim pas pe care l-am făcut în această direcţie a fost dirijarea a aproximativ 29% din bugetul care ne revine pentru achiziţii; pe de-o parte pentru revitalizarea unor capabilităţi existente, pe de altă parte achiziţionarea unor capabilităţi moderne, critic necesare pentru categoriile de forţe ale armatei noastre" – a spus Motoc.
El a declarat că are în vedere, în primul rând, acoperirea unui necesar considerabil de vehicule pentru Forţele Terestre: "Vorbim de transportoare blindate de trupe 8 x 8, de vehicule 4 x 4 pe roţi sau şenilate şi platforme multifuncţionale de transport, camioanele care sunt necesare armatei. Sunt mai mult de 20 de tipuri care vor trebui să intre în dotarea forţelor noastre armate. La toate avem în vedere o proiecţie pe termen lung, încheierea unor acorduri cu realizarea în integralitate a producţiei în România. Acest lucru a început să fie deja cunoscut la nivelul partenerilor de forţă, de renume mondial, cu tradiţie şi experienţă cu domeniu. Ei ştiu că vor trebui să ia în considerare soluţia bazată pe colaborarea cu industria noastră de apărare pentru a fi selectaţi. La fel, tot în planul necesităţilor la nivelul Forţelor Terestre avem în vedere derularea unui proiect pilot în domeniul sistemelor de comunicaţii şi informatică".
Mihnea Motoc a spus că sunt în grafic lucrările la infrastructura pentru preluarea aparatelor F-16, care vor sosi în România în luna septembrie, a doua etapă de achiziţionare a acestor aparate de zbor fiind încadrată în proiecţia din programul "Armata 2027": "Dacă vorbim de trecerea la capabilităţi aeriene F-16, este vorba de mai mult decât infrastructura aferentă necesară deservirii lor şi operării lor. O investiţie foarte importantă este cea în formarea personalului. Vor trebui operate modificări considerabile în curicula de educaţie specializată, în manualele de instructaj în acest domeniu".
Ministrul apărării a prezentat şi priorităţile României pentru summit-ul NATO de la Varşovia şi a detaliat modul ce măsuri de prevenţie ia România pentru a menţine echilibrul de forţe în zona a Mării Negre: "Principala chestiune la care ne gândim este de a valorifica capabilităţile navale existente la nivelul aliaţilor riverani, de a valorifica experienţa acumulată într-un program de exerciţii şi pregătire navală foarte intens în ultima perioadă, de la anexarea ilegală a Crimeei şi până acum, şi de a transpune toate aceste elemente într-un cadru mai sistematic de pregătire şi de exerciţii efectuate în comun. Este vorba de un cadru generat, în primul rând, cum este şi firesc, de aliaţii de la Marea Neagră, un cadru, însă, care este deschis şi, de fapt, care contează foarte mult şi pe participarea acelor aliaţi neriverani care sunt deja prezenţi, vizite de nave, participare la exerciţii la Marea Neagră. Statele Unite, Marea Britanie, Franţa au făcut asemenea contribuţii. E un cadru care e deschis şi participării riveranilor care sunt parteneri ai NATO.
"Nu ne rezumăm la a ilustra ameninţările şi riscurile potenţiale din zona noastră, ci venim şi cu soluţii, cu propuneri care sunt centrate şi iniţiate pe contribuţii de-ale noastre, pe eforturi de-ale noastre pe care le dorim complementate într-un format multinaţional în ambele cazuri – componenta terestră, componenta maritimă – şi prinse în procesul de planificare aliat şi, în cele din urmă, în documentele ce vor fi adoptate la summit-ul de la Varşovia" – a mai spus Mihnea Motoc.
