Vineri, 30 septembrie, se încheie perioada de consultare publică asupra unui controversat proiect normativ al Ministerul Mediului. Viitorul ordin al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor ar urma să aprobe “recoltarea”, adică împușcarea a 1691 de animale sălbatice: 552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici sălbatice.
Unul dintre membrii colectivului care a participat la elaborarea acestui proiect este Ovidiu Ionescu, fost consilier al ministrului Mediului și fost președinte al Asociației Vânătorilor din Brașov. Ovidiu Ionescu a precizat, pentru România Liberă, că actualul proiect nu face decât să continue practica din anii trecuți, în care o serie de specii erau supuse recoltării. “Avem cea mai mare densitate de urși din Europa. Alte țări, Slovacia, Polonia, Croația, au aprobat procente de recoltare mai mari decât noi”, susține Ovidiu Ionescu.
Acesta subliniază că, chiar dacă România nu va permite vânarea acestor animale sălbatice, numărul lor nu ar crește ci s-ar menține relativ constant, întrucât în natură nu există hrană suficientă pentru un număr mai mare de animale. Iar urșii masculi ar putea ajunge să ucidă puii.
“Deși Ministerul Mediului ar trebui să protejeze flora și fauna, ei au pus în dezbatere publică un Ordin Ministerial, care propune ca 1691 de animale protejate să fie eliminate, dintre care 552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici sălbatice. Studiul pe baza căruia s-a luat decizia propunea împușcarea a 68 de râși!!! Decizia este pentru limitarea pagubelor propuse de animale sălbatice, deși pisicile și râșii au propus anul trecut o pagubă de 0 lei. Oare vânătorii sunt cei care scriu legislația care ar trebui să protejeze habitatul?”
Ovidiu Ionescu subliniază că numărul de animale indicat în proiectul de act normativ reprezintă o cotă maximă, care nu a fost atinsă, efectiv, în niciunul din ultimii ani. Într-adevăr, date provenite de la Ministerul Mediului arată că în anul 2015 s-a aprobat “derogări” pentru vânarea a 540 de urși, dar au fost vânați doar 421. Situații similare s-au înregistrat și în anii anteriori.
În schimb, mai multe organizații de protecție a mediului critică acest proiect de Ordin al ministrului și chiar au lansat, pe Internet, o petiție pentru a bloca viitorul act normativ.
Csibi Magor, președintele organizației WWF România, a declarat, pentru România Liberă, că printre metodele indicate că urmează a fi folosite la aplicarea viitorului Ordin de ministru se va afla și “vânătoarea la nadă”, despre care președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi a declarat că servește la obținerea de trofee cinegetice. “Ce caută o metodă de obținere a trofeelor vânătorești să fie menționată într-un ordin al ministrului Mediului?”, se întreabă Csibi Magor.
Vânătoarea la nadă este procedeul prin care urșii sunt ademeniți în locuri în care li se aduce, de obicei, hrană. Ei sunt obișnuiți cu acest procedeu și nu se tem să intre în acele perimetre. Doar că, la un moment dat, acolo este ascuns un vânător, care alege cel mai frumos exemplar pentru a-l ucide. Csibi Magor subliniază faptul că un asemenea procedeu nu este justificat de nevoia de a proteja locuitorii satelor sau gospodăriile acestora, întrucât animalele cele mai mari nu ies de obicei din pădure și, drept urmare, nu sunt dăunătoare.
Csibi Magor, președintele WWF, semnalează și un alt element straniu legat de acest proiect normativ: “Ministerul Mediului spune că a înființat un grup de lucru care să analizeze proiectul. Dar în grupul de lucru, șase dintre cei zece experți au votat împotriva acestui proiect de Ordin de ministru!”.
Ursul, lupul, râsul și pisica sălbatică sunt specii protejate nu doar în România ci și la nivel european, prin directiva Habitate. Singura derogare admisă pentru vânarea lor se justifică prin pagubele pe care le aduc aceste animale.
Activiștii de mediu susțin că asociațiile de vânători supraestimează numărul de animale din pădurile României și supraevaluează pagubele produse de ele, pentru a obține dreptul să le ucidă. Un trofeu de urs, de genul celor provenite din România, poate fi evaluat între 5.000 și 14.000 de euro.
