Ajutoarele UE, constând în alimente destinate persoanelor nevoiaşe, reprezintă un bun prilej pentru mulţi primari fără scrupule să dea pomeni electorale, pe banii europenilor. Astfel de lucruri s-au întâmplat, în anii electorali trecuţi, în multe localităţi din România.

Parlamentul European a anunţat recent că va continua şi în acest an acordarea ajutoarelor prin programul „Alimente pentru cei nevoiaşi".

Programul, de care beneficiază 18 milioane dintre cei mai săraci cetăţeni din 20 de state membre ale Uniunii Europene, se va derula până la sfârşitul anului 2013, bazându-se pe un buget anual de 500 milioane euro. Noile prevederi se vor aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2012, permiţând acestei acţiuni să continue până la sfârşitul anului 2013, cu un plafon bugetar anual de 500 milioane euro", mai arată un comunicat al PE.

Alimente de la UE, băgate în pungă de partid

Experienţa altor ani ne îndreptăţeşte să avem semne de întrebare referitoare la corectitudinea împărţirii acestor ajutoare de către primari. În multe comunităţi alimentele au fost prezentate ca fiind pachete electorale.

Deputatul independent de Cluj, Mircia Giurgiu, spune că au fost astfel de cazuri la alegerile prezidenţiale. „În judeţul Cluj au fost comune în care aceste alimente au venit cu mult timp în urmă, dar au fost distribuite cu puţină vreme înainte de începerea campaniei electorale", a spus Mircia Giurgiu. El este de părere că astfel de situaţii ar putea fi prevenite doar dacă primarii ar fi obligaţi să distribuie aceste alimente într-un termen dinainte stabilit.

La rândul său, consilierul judeţean din Cluj, Mihai Szeplekan, care este şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a PNL, spune că, în campaniile electorale trecute, au existat primari care au folosit în scop electoral ajutoarele europene. „Cunosc comune în care primarii au mers şi au împărţit aceste alimente ca şi cum le-ar fi făcut un favor oamenilor. Însă cunosc şi judeţe în care preşedinţii consiliilor judeţene şi-au trimis oamenii de încredere să distribuie aceste alimente ca şi cum ele ar fi fost cadouri oferite de aceşti preşedinţi, nu ajutoare europene. Cred că o soluţie ar fi ca, în anii electorali, să fie obligatoriu ca alimentele să fie distribuite cu multă vreme înainte de începerea campaniei", spune Mihai Szeplekan. De asemenea, el spune că au existat cazuri în care tactica primarilor s-a întors împotriva acestora. „Au fost primari care mai mult au pierdut, dat fiindcă mulţi oameni de la ţară s-au supărat pentru că nu au primit şi ei", spune Mihai Szeplekan.

Astfel de situaţii au fost în judeţul Cluj, la Bonţida şi în Măguri - Răcătău. În timpul alegerilor anticipate declanşate după moartea fostului primar PDL, Vasile Baciu, petrecută în 2009, unii oameni au primit alimentele de la Uniunea Europeană în sacoşe cu sigla PDL, susţin liberalii clujeni. Însă, în acele alegeri, candidatul PDL, care era soţia primarului decedat, a fost învins de candidatul PNL, actualul primar, Emil Cărhaţ.

Însă aceste practici nu au fost limitate doar la judeţul Cluj. Primarul din Tăureni, Ovidiu Oltean, a declarat că ştie cel puţin două comune din judeţul Mureş în care primarii au prezentat acordarea alimentelor oferite de Uniunea Europeană drept un merit personal. „Voi putea oferi mai multe date despre acest fenomen în circa două zile", a spus Ovidiu Oltean. În schimb, în oraşe, apetitul primarilor pentru fructificarea electorală a acestor ajutoare este mult mai scăzut. „La noi, în Câmpia Turzii, nu au încercat astfel de lucruri, pentru că oamenii sunt mai bine informaţi", a spus fostul consilier local Avram Gal, care îşi doreşte să candideze din nou la alegerile pentru postul de primar. Mai mult, în oraşe, au fost cantităţi de alimente care nu au fost distribuite, pentru că beneficiarii lor au refuzat să se prezinte să le ridice.

Istoria programului „Alimente pentru cei nevoiaşi"

Programul european de ajutorare cu alimente a persoanelor sărace  a fost iniţiat în anul 1987, în cadrul Politicii Agricole Comune.

Iniţial, hrana gratuită a provenit din stocurile de intervenţie ale organismelor care gestionau Politica Agricolă Comună dar, pe măsură ce acestea s-au redus, programul a început să se bazeze din ce în ce mai mult pe achiziţiile de hrană de pe piaţă, în paralel cu creşterea, datorită crizei economice globale, a numărului de cetăţeni nevoiaşi.

Totuşi, în aprilie 2011 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că programul poate folosi doar hrana din stocurile de intervenţie. Fondurile destinate acestui program ar urma să fie reduse pe viitor la 133 milioane de euro.