Adoptarea OUG 18/2016, prin care s-au făcut modificări la Codul penal şi Codul de procedură penală, a venit după o "amplă" consultare cu reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii, în 2015, în cadrul sistemului judiciar, punctând că întârzierea adoptării textelor prin procedură parlamentară a contribuit la prelungirea instabilităţii legislative, transmite Ministerul Justiției.
Ministerul Justiţiei a propus Guvernului adoptarea acestei ordonanţe pentru punerea în acord a unor dispoziţii din aceste coduri cu decizii ale CCR care au reţinut neconstituţionalitatea acestor dispoziţii, pentru clarificarea unor dispoziţii din Cpp a căror punere în practică a generat probleme pentru aplicarea lor uniformă şi pentru preluarea în dreptul intern a unor directive al căror termen de transpunere era demult depăşit.
Potrivit documentului, primele propuneri de modificări au fost formulate de Guvern încă din februarie 2014, continuând cu propuneri de punere în acord formulate până în aprilie 2016.
"Adoptarea OUG 18/2016 succede unei ample consultări, în cursul anului 2015, în cadrul sistemului judiciar. Textele astfel finalizate au fost ulterior supuse dezbaterilor parlamentare astfel încât acestea au fost însuşite de Comisia juridică a Senatului (prima Cameră) şi adoptate de Senat în mai 2015. Întârzierile în adoptarea acestor texte prin procedură parlamentară au contribuit la prelungirea instabilităţii legislative", se arată în comunicatul MJ.
MJ precizează că OUG 18/2016 pune în acord texte declarate neconstituţionale de numeroase decizii ale CCR, începând cu decizia nr. 599/2014 din 20.10.2014 pentru care textele trebuiau puse în acord la data de 01.04.2014 şi terminând cu decizia nr. 23/2016, publicată la 31.03.2016 pentru care textele trebuiau puse în acord la data de 15.05.2016.
Dintre acestea, 20 de decizii ale CCR au un impact semnificativ asupra Cpp, întârzierile considerabile pentru punerea în acord a textelor fiind de natură să creeze instabilitate legislativă pentru sistemul judiciar.
În ceea ce priveşte transpunerea integrală a unor directive europene, MJ arată că aceasta avea termene începând cu 16.11.2010 şi că întârzierile considerabile sunt de natură să genereze proceduri de încălcare a prevederilor de drept european (infringements).
Referitor la art. 153 Cpp privind obţinerea de date referitoare la situaţia financiară a unei persoane, MJ explică faptul că procedeul nu are o natură intruzivă şi că simpla informare în sensul că o persoană are sau nu cont într-o unitate bancară diferă de supravegherea mişcării conturilor.
Cu privire la Capitolul IV din Titlul IV – Metode speciale de supraveghere sau cercetare, MJ precizează că obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane este de natură a fi în favoarea persoanei vizate, deoarece poate determina eliminarea extrem de repede din rândul suspecţilor a unor persoane prin simplul răspuns negativ primit din partea unei instituţii de credit sau a altei instituţii care deţine date despre situaţia financiară a unei persoane
