Deputaţii au ţinut, miercuri, un moment de reculegere pentru victimele masacrului de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, la propunerea deputatului PMP Eugen Tomac, informează Mediafax.
“Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, când aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului,cu dorinţa de a trece graniţa sovieto-română şi de a scăpa de teroare, au încercat să ajungă în România. Pentru mulţi, acest drum a fost fără întoarcere.Când coloana de români –înarmaţi cu steaguri albe şi tricolore, icoane şi cruci – a ajuns aproape de graniţă, soldaţii sovietici, ascunşi în pădure, au tras din plin cu mitralierele. Supravieţuitorii au fost urmăriţi şi ucişi. După masacru, răniţii au fost îngropaţi de vii, alături de cei deja morţi, într-o serie de gropi comune pregătite pentru acest scop. După 74 de ani, numărul total al victimelor nu este cunoscut în intregime, întrucât o analiză pertinentă şi concretă a acestui masacru nu a fost încă realizată. Putem spune, din nefericire, că aceşti români au murit de două ori, odată cu masacrul de pe 1 aprilie 1941, cât şi odată cu politica uitării promovată de comunismul românesc”, se menţionează în solicitarea către Biroul Permanent.
Eugen Tomac a propus înfiinţarea comsiei speciale parlamentare pentru “adevăr cu privire la masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941”, arătând că va depune o solicitare în acest sens la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor.
“Ţinând cont de faptul că este obligaţia statului român să elucideze această crimă odioasă şi să permită transmiterea memoriei, şi în temeiul art. 72 din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitor la comisiile speciale ale Camerei Deputaţilor, propunem constituirea unei Comisii pentru adevăr cu privire la masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941. Lucrările şi concluziile comisiei nu vor avea implicaţii penale, dar, în calitatea sa de comisie pentru adevăr, va identifica elementele constitutive ale evenimentelor sângeroase din 1 aprilie 1941. Aceasta va propune demersul necesar pentru recompensarea simbolică a familiilor victimelor, pentru rescrierea istoriei recente prin înglobarea punctelor de vedere ale victimelor lipsite de voce şi va asigura un proces cultural-moral al evenimentului evocat. Subliniem că această gestică simbolică, prin culegerea de mărturii, prin implicarea cercetătorilor specializaţi în istoria recentă, ne va permite atât delimitarea de trecut, cât şi asumarea lui’, se mai spune în cererea deputatului PMP.
