Administratorul moşiei de la Nanu a Elenei Udrea, Tudor Breazu, arestat preventiv, duminică, este un pericol concret pentru societate, chiar dacă au trecut peste trei ani de la săvârşirea faptelor de care îl acuză DNA, întrucât a creat un circuit financiar complex şi a ticluit acte, pentru a ascunde fapte de corupţie, se arată în motivarea arestării, informează Mediafax.
"Chiar dacă a trecut o perioadă de peste trei ani de la săvârşirea infracţiunii, arestarea preventivă se impune prin prisma rezonanţei sociale a acesteia, care în mod evident nu s-a estompat, precum şi prin prisma periculozităţii concrete dovedite de inculpat. Relevant este, sub acest aspect, că «întârzierea» propunerii de arestare preventivă a fost cauzată de dificultatea probaţiunii, dat fiind mecanismul creat pentru circuitul banilor daţi ca mită, mecanism la care inculpatul a avut o contribuţie importantă, asigurând transmiterea banilor beneficiarilor reali, şi a cărui descoperire s-a datorat celorlalţi participanţi, în condiţiile în care inculpatul nu recunoaşte nici acum săvârşirea faptei. Dificultatea probaţiunii şi imposibilitatea identificării participanţilor poate justifica, de asemenea, şi o soluţie iniţială de netrimitere în judecată, infirmată", arată judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti, în motivarea deciziei.
Magistratul a mai notat, în documentul citat, că Tudor Breazu, acuzat de complicitate la luare de mită în dosarul Gala Bute, alături de ceilalţi inculpaţi, a comis fapta în mod organizat, prin crearea unui circuit financiar complex şi prin "ticluirea" de înscrisuri pentru a le da o aparenţă de legalitate, implicând mai multe societăţi comerciale şi folosind tranzacţii fictive.
"Generalizarea la nivelul administraţiei publice a unui comportament prin care se stabileşte o legătură directă, aproape automată, între plăţile efectuate din fondurile publice şi perceperea unui comision de 10 la sută de către persoanele care conduc autorităţile contractante reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a statului, fenomen ce nu ar putea avea loc în lipsa unor persoane dispuse să ascundă faptele de corupţie prin punerea la dispoziţia persoanelor implicate a unor instrumente sofisticate care să ascundă natura tranzacţiilor şi beneficiarii finali", arată judecătorul în motivare.
Magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti a ţinut cont în decizia de arestare preventivă a lui Breazu şi de valoarea foarte mare a sumelor care formează obiectul infracţiunilor de corupţie, "precum şi contextul social şi economic, caracterizat prin insuficienţa resurselor publice".
"Nu pot fi nesocotite nici realităţile sociale, ordinea publică trebuind a fi înţeleasă şi ca reacţie a cetăţenilor în raport de comiterea faptelor de natură penală, sentimentul de insecuritate creat în rândul opiniei publice că justiţia, cei care concurează la înfăptuirea ei, nu acţionează îndeajuns împotriva infracţionalităţii, sancţionând prompt şi eficient mai ales faptele de corupţie, recrudescente în societatea contemporană, din categoria cărora fac parte şi cele imputate inculpatului", a mai scris judecătorul în motivare.
Decizia de la Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă, contestaţia urmând să se judece la instanţa supremă.
Tudor Breazu a fost arestat preventiv duminică, fiind acuzat că a intermediat o mită de 50.000 de euro pentru fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, în dosarul Gala Bute.
Potrivit anchetatorilor, după ce administratorul societăţii în cauză a încasat banii pentru lucrările efectuate în cadrul unui contract, el i-ar fi returnat Elenei Udrea 10 la sută din valoarea contractului, respectiv 50.000 de euro, prin intermediul lui Breazu, virând banii în contul acestuia.
Camera Deputaţilor a avizat luni urmărirea penală şi arestarea preventivă a deputatului PMP Elena Udrea, în dosarul Gala Bute. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului este acuzat de abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită. Faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea unor fonduri din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012.
Ministrul Justiţiei a transmis marţi dimineaţă avizul de la Camera Deputaţilor procurorilor DNA. Elena Udrea este audiată de la ora 12.00, când a fost citată să se prezinte la DNA, atât în dosarul Gala Bute, cât şi în dosarul Microsoft.
Procurorii susţin că Elena Udrea ar fi luat decizia organizării evenimentului, în urma unor discuţii cu Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, şi le-a cerut subordonaţilor săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea Galei Bute, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute.
Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este suspectat şi el în dosarul Gala Bute, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Senat pentru urmărirea penală a lui Ion Ariton. Rapoartele Comisiei juridice privind cererile DNA de încuviințare a începerii urmăririi penale a senatorului vor fi prezentate plenului Senatului în cursul acestei săptămâni, după audierea acestora marți în Comisia juridică.
În acelaşi dosar sunt arestaţi preventiv Rudel Obreja, pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi complicitate la abuz în serviciu, şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, iar fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.
