Este pe punctul de a fi rezolvată cu sprijinul Comisiei Europene una dintre principalele probleme cu care s-au confruntat în ultimii ani armatorii de la Dunăre, blocajele produse în navigația pe sectorul fluvial din cauza scăderii nivelului apelor fluviului în perioadele caniculare.
Comisia Europeană a dat undă verde soluției propuse de Ministerul Transporturilor din România pentru dragarea șenalului navigabil pe sectorul româno-bulgar. Acest sector este zona în care au apărut sistematic blocaje în navigație, principala cauză fiind că partea bulgară nu este interesată de efectuarea dragajelor.
Anunțul cu privire la acordul Comisiei Europene a fost făcut cu prilejul celei de-a 3-a reuniuni anuale „TEN-T Days” (Zilele TEN-T), a miniștrilor transporturilor din țările riverane Dunării, care a avut loc în perioada 20-22 iunie la Rotterdam și în cadrul căreia au fost luate mai multe decizii cu privire la reabilitarea infrastructurii de navigație de pe Dunăre. În cadrul acestei reuniuni, miniștrii transporturilor au semnat proiectul de „Concluzii privind reabilitarea și întreținerea eficientă a infrastructurii de căi navigabile pe Dunăre și pe afluenții săi navigabili”. Potrivit comunicatului Ministerului Transporturilor, „Comisia Europeană a acceptat soluția propusă de România în ceea ce privește dragajul pe Dunăre”. În ultimii ani, partea română a efectuat dragajele și pe sectorul bulgăresc al șenalului, dar au existat deseori probleme în acordarea de către partea bulgară a autorizațiilor necesare pentru aceste lucrări. Acum, sub arbitrajul Comisiei Europene, s-a ajuns la o colaborare între administrațiile fluviale, procedural și probabil și financiar.
Secarea Dunării le dă de furcă navigatorilor
În ultimii ani au apărut sistematic blocaje în transportul de mărfuri pe sectorul româno-bulgar al Dunării fluviale. Anul trecut, navigatorii s-au confruntat cu mari dificultăţi pe sectorul Zimnicea- Belene, unde şenalul navigabil este administrat de autorităţile bulgare. Din cauza nivelului scăzut, convoaiele de barje au fost fracţionate, pentru a fi traversate pe rând, barjă cu barjă. Se ajunsese să fie în așteptare 12 convoaie, cu peste 70 de barje. Crize similare au mai fost în 2011 şi 2012. În august 2011, pe sectorul cuprins între km 610, Turnu Măgurele – Samovit (Bulgaria) şi km 375, Călăraşi – Silistra (Bulgaria), au fost adâncimi de 1,2 – 1,4 metri şi s-a ajuns la blocarea unui număr de 257 de nave. O situație asemănătoare s-a produs și în vara lui 2012, când navigaţia pe sectorul Dunării fluviale, între km 576 şi km 522, s-a desfăşurat în condiţii dificile din cauza adâncimilor mici, de 1,9 – 2,2 metri, şi a fost necesară fracţionarea convoaielor, operațiuni extrem de costisitoare pentru armatori. Navigatorii au mai fost obligaţi să reducă încărcătura navelor şi vitezele de deplasare, mai ales în punctele critice. Mărfurile erau transferate în alte nave pentru a se reduce pescajul, iar de aici alte pierderi.
Proiecte comune
Multe dintre aceste blocaje au apărut și din cauză că administrațiile fluviale din statele riverane nu au avut proceduri comune pentru asigurarea condițiilor de navigație. În special după adoptarea „Strategiei Dunării” de către Parlamentul European, administrațiile de căi navigabile din țările riverane au început să colaboreze pentru aplicarea unor proceduri uniforme de întreținere a șenalului navigabil. Au fost derulate sau sunt în derulare o serie de proiecte. În România, proiectele de reabilitare a infrastructurii de navigație pe Dunăre sunt constituite în principal de lucrările pe sectorul Călărași – Brăila (km 375 – km 175) și elaborarea studiului de fezabilitate pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno – bulgar al Dunării (km 845,5 – km 375).
INTERCONECTARE
România – proiecte de 519 milioane de euro
Ministrul Transporturilor a participat și la „Reuniunea la Nivel Înalt privind Revitalizarea/Revigorarea rețelei TEN-T — o nouă eră spre mobilitatea inteligentă și durabilă”, ale cărei teme au fost politica UE privind infrastructura — rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și finanțarea acesteia — Mecanismul pentru interconectare a Europei (CEF). Rețeaua TEN-T este un proiect de creare a unei rețele complete de transport auto, feroviar și naval, care să conecteze infrastructura de transport, telecomunicații și energie a statelor membre. Crearea acestor rețele are ca obiectiv interconectarea rețelelor naționale și stabilirea de legături între punctele periferice ale Uniunii Europene și zona sa centrală. Principalul punct de interes al Ministerului Transporturilor este implementarea Mecanismului Interconectarea Europei (CEF) și vizează poziția Comisiei Europene privind selecția proiectelor CEF în cadrul apelului din 2015, dar și schimbul de experiență și bune practici în ceea ce privește implementarea acestor proiecte. Potrivit ministrului Dan Costescu, „este pentru prima oară când România reușește să propună în Transporturi proiecte care să depășească limita disponibilă care era în acest caz 519 milioane de euro”.
