Guvernul a aprobat, joi, proiectele de hotărâre privind normele metodologice pentru achiziţiile publice.
“Prin acest nou pachet de norme privind achiziţiile publice am avut în vedere să respectăm următoarele patru principii generale: cheltuirea banului public trebuie să fie aceeaşi ca şi cum am cheltui banii personali, în acelaşi timp ne-am dorit să creştem exigenţa verificării şi monitorizării modului în care se fac achiziţiile publice în sensul în care vom verifica şi bugetul naţional cu rigoarea cu care am verificat până acum fondurile europene; în al treilea rând suntem mult mai orientaţi spre rezultate şi vrem să vedem câte din achiziţiile generate de autorităţile contractante se vor transforma şi în contracte de succes implementate până la final, iar în al patrulea rând prin toate măsurile incluse în aceste norme de aplicare a legilor achiziţiilor clasice şi achiziţiilor sectoriale ne dorim creşterea nivelului de transparenţă”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), Bogdan Puşcaş, după şedinţa de Guvern, citat de Agerpres.
El a precizat că aceste norme cu privire la legea achiziţiilor publice aduc o serie de noutăţi.
“Modul de aplicare a criteriului de atribuire se schimbă şi sunt introduse două subcriterii noi: criteriul calitate-preţ şi costul cel mai scăzut. Pentru prima oară, prin aceste norme am introdus chiar şi restricţii de folosire a criteriului preţului cel mai scăzut pentru serviciile intelectuale, de exemplu. În acelaşi timp, introducem noţiunea de cost pentru acele produse, servicii şi lucrări care au nevoie de evaluare eficientă a sumelor cheltuite pe toată durata de viaţă sau exploatare a respectivului bun”, a arătat Puşcaş.
Potrivit şefului ANAP, pentru serviciile intelectuale a fost introdus un procent maximal de 40% în care factorul financiar al preţului poate fi luat în considerare.
“Practic, 40% din punctajul evaluării se poate obţine prin ofertarea unui preţ foarte scăzut. Punctajul maxim îl obţii când oferi preţul cel mai mic, iar acest preţ, într-o astfel de procedură, nu poate avea o pondere mai mare de 40%. Ceilalţi 60% sunt reprezentaţi de factori calitativi şi nefinanciari”, a spus Puşcaş.
Preşedintele ANAP a afirmat că licitaţia deschisă şi cea restrânsă se vor desfăşura integral prin mijloace electronice, urmând ca, începând cu ianuarie 2018, toate procedurile de achiziţie publică din România să fie în mediul online.
“Prin aceste norme am statuat un principiu total nou şi anume acela al consultării pieţei. Procesul de consultare se iniţiază prin publicarea unui anunţ prin care orice autoritate contractantă este liberă să se consulte cu operatorii economici asupra unor aspecte, cum ar fi soluţii tehnice, financiare, montaje contractuale şi pentru a defini nevoia care a fost identificată la nivelul autorităţii contractante”, a arătat Puşcaş.
Oficialul ANAP a precizat că se schimbă şi modalitatea de verificare a documentaţiilor de atribuire.
“Trecem de la o abordare sistematică la o abordare calitativă şi am propus prin aceste norme anumite praguri sub care agenţia va verifica doar aleator anumite documentaţii pentru că, sub aceste praguri, am constatat că verificările noastre consumă timp excesiv prin comparaţii cu impactul bugetar”, a explicat Puşcaş.
Potrivit lui Puşcaş, prin aceste norme se introduce strategia de contractare, astfel încât orice autoritate contractantă este obligată să-şi publice această strategie în contextul în care se înregistrează praguri peste cele exprimate în lege.
În ceea ce priveşte legea achiziţiilor sectoriale, Puşcaş a arătat că vizează zona gazelor şi energiei termice, energiei electrice, serviciilor de apă, transport, porturi, aeroporturi, oficii poştale, extracţia de gaze şi alţi combustibili solizi.
“Am crescut durata acordului cadru de la 4 ani la 8 ani, practic s-a dublat durata pentru care se pot încheia aceste contracte”, a spus oficialul ANAP, precizând că este vorba de o transpunere a directivelor europene.
El a mai afirmat că în acest caz va existat termenul de ‘entitate contractantă’, astfel încât în această lege vor fi incluse şi acele companii private care funcţionează pe baza unor drepturi speciale şi exclusive.
“Prin acest nou pachet de norme am introdus şi o nouă modalitate de organizare a achiziţiilor prin acea unitate centralizată de achiziţii publice. Ne dorim ca nevoia în anumite domenii şi în anumite sectoare ale administraţiei publice centrale să fie gestionată în mod unitar şi să fie astfel adusă mai uşor la stadiul de contract”, a completat Puşcaş.
Preşedintele ANAP a subliniat că unităţile centralizate de achiziţii publice se organiza în primă fază la nivelul ministerelor şi vor cuprinde un număr limitat de servicii şi produse – 5 – 10, care au fie un impact bugetar foarte mare, fie un grad de repetabilitate destul de mare.
“Vom încerca să validăm această tendinţă europeană şi prin produse şi servicii de o complexitate relativ redusă, deci nu vor exista caiete de sarcini foarte complicate de care se vor ocupa aceste unităţi centralizate de achiziţii, vor lua, de exemplu, lucruri de uz curent: serviciul de dezinsecţie-deratizare, produse de birotică şi au scopul exclusiv de a centraliza nevoile acestor unităţi ale administraţiilor publice centrale şi de a consolida o cerere de un volum mult mai mare şi de a scădea costul”, a conchis el.
