Ce au in comun sperantele Poloniei de a adera la zona euro si cresterea varstei de pensionare? Raspunsul, noteaza intr-o analiza cotidianul The New York Times, monitorizat de Agerpres, este ca ambele probleme se afla in centrul unei dispute politice care opune guvernul de la Varsovia, condus de Donald Tusk, presedintelui Lech Kaczynski. Or, in conditiile in care alegerile prezidentiale sunt prevazute pentru anul viitor, rezultatul ar putea foarte bine determina cine va domina Polonia in anii care vor veni.

Pe de-o parte, partidul premierului Tusk, Platforma Civica, este hotarat sa aduca Polonia in zona euro cat se poate repede, un scop pe care majoritatea polonezilor, in special in cadrul comunitatii de afaceri, il sustin. Pentru a face insa acest lucru, guvernul trebuie sa promoveze o serie de masuri nepopulare politic, cum ar fi cresterea varstei de pensionare - de 64 de ani pentru femei si respectiv de 65 pentru barbati - la 67 de ani pentru ambele sexe. Alaturi de alta reforma a pensiilor, aceasta masura ar putea aduce deficitul guvernamental in limitele cerute de Uniunea Europeana.

De cealalta parte este presedintele Lech Kaczynski, un eurosceptic care spera sa profite de provocarile cu care se confrunta guvernul, pentru a readuce in carti partidul Dreptate si Justitie, condus de fratele sau geaman, Jaroslaw Kaczynski.

Planurile de a reforma sistemul pensiilor au cauzat deja conflict intre guvern si presedinte.

Prin exercitarea dreptului sau de veto, presedintele a incercat in urma cu un an sa blocheze prima faza a reformelor, care a presupus cresterea varstei de pensionare de la 57 de ani la 62 de ani pentru categorii speciale, cum ar fi medicii, lucratorii de la caile ferate si pentru cei din sistemul de sanatate.

Deficitul fondului de pensii a crescut deja la un nivel egal cu 13 % din PIB. Pana in 2050, peste 63% din polonezi vor avea peste 65 de ani, potrivita Biroul Central de Statistica.

Deficitul bugetar anual al Poloniei este prevazut sa atinga cel putin 5% din PIB in acest an, ceea ce inseamna ca guvernul nu poate oferi o data pentru aderarea la zona euro.

Datoria publica ca procent din PIB este prevazuta sa atinga 52% pana la sfarsitul acestui an, in crestere de la 47,1%, in 2008, potrivit Centrului pentru Cercetare Sociala si Economica din Varsovia.

Daca nivelul datoriei ajunge la 55%, guvernul va fi fortat sa diminueze deficitul bugetar prin reduceri si mai dure, ceea ce s-ar dovedi extrem de nepopular intr-un an electoral, afectand de asemenea sansele lui Tusk de a candida impotriva presedintelui Kaczynski.

Pe de alta parte, desi una dintre etapele reformei pensiilor este in curs de desfasurare, guvernul declara ca intentioneaza sa mearga mai departe, prin cresterea varstei de pensionare la 67 de ani.

Exista si alte amendamente controversate in planurile guvernului, cu scopul de a impiedica o crestere prea mare a datoriei guvernamentale, dar totodata menite sa faca sistemul de pensii mai transparent si mai rational.

Planul prevede redirectionarea a doua treimi din banii destinati pensiilor din veniturile salariatilor si investiti in Fondurile Deschise de Pensii, spre Institutia de Asigurare Sociala, de stat. Ideea e sa fie reduse contributiile care ajung in Fondurile de Pensii Deschise de la 7,3% la 3%, iar restul de 4,3 procente sa fie directionate catre Institutia de Asigurare Sociala.

In ceea ce priveste adoptarea monedei euro, chiar daca Polonia era hotarata sa adopte euro la momentul intrarii in UE, ea trebuie sa rezolve mai intai o problema politica. Pentru a trece la euro, trebuie amendata Constitutia pentru a ceda puteri Bancii Centrale Europene, o idee pe care presedintele Kaczynski, care si-a exprimat adesea scepticismul in privinta Uniunii Europene, ar putea sa nu o sustina.

Oficialii deja impart vina intre Tusk si Kaczynski pentru cine trebuie facut responsabil pentru faptul ca schimbarile intarzie sa apara. Saptamana trecuta, Tusk a propus ca presedintele sa fie lipsit de prerogativele sale de veto prin amendarea Constitutiei.

Presedintele Kaczynski a refuzat pana acum sa semneze 18 legi, reprezentand 2% din cele 838 de legi prezentate de la investirea in functie, in 2005, potrivit administratiei prezidentiale.