Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis o nouă cerere de arestare pe numele Elenei Udrea, de această dată în dosarul Microsoft, pentru că a încălcat obligaţiile impuse de controlul judiciar se arată într-un comunicat DNA.
Procurorii anticorupţie motivează cererea de arest preventiv prin faptul că Udrea a încălcat una dintre obligaţiile impuse ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, și anume „să nu se apropie de ceilalţi inculpaţi, alţi participanţi la comiterea infracţiunii, martorii din dosar şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale”.
De asemenea procurorii spun că în anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de DNA în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, lidera PMP ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.
Această cerere a fost trimisă Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă (fapte în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea), trafic de influenţă (fapte în legătură cu derularea contractului e – România), spălare de bani, fals în declaraţii de avere.
Cererea a mai fost trimisă şi ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării Elenei Udrea pentru infracţiunile menţionate mai sus, dar şi ca urmare a înlocuirii controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015, faţă de deputată, cu măsura arestării preventive pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere.
Procurorii anticorupţie au descoperit că în cursul anului 2010, o persoană din cercul lui Dorin Cocoş a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Elena Udrea la o bancă.
Din cercetările efectuate a rezultat că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar şi a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiţiei ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.
Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013, Dorin Cocoş, în mod direct precum şi prin intermediul societăţii pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL, a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafeţe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziționat din creditul menționat, teren situat în București.
În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare, Cocoş urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relațional.
Preluarea creditului şi încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare ar fi reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiţiei şi a provenienţei sumelor de bani din care se efectuau plăţile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracţiunilor de corupţie săvârşite.
Așadar, din probele administrate în cauză rezultă că Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la acea vreme Elena Udrea,să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane, încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Cocoş a pretins şi primit suma de 9.000.000 euro şi a disimulat provenienţa şi beneficiarul real al acesteia în baza înţelegerii cu Elena Udrea.
Această înţelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum şi din probatoriul testimonial, susţin procurorii.
În anul 2010, Dorin Cocoş, în baza înţelegerii cu Udrea ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.
Ulterior instituirii măsurii controlului judiciar la data de 29 ianuarie 2015 (în legătură cu infracțiunile de spălare de bani și fals în declaraţii de avere), în luările de poziție publice în mass-media, Elena Udrea a făcut afirmații cu privire la acuzaţiile ce i-au fost aduse, afirmații ce vizează fondul cauzei şi care sunt în măsură să influenţeze declaraţiile lui Cocoş şi ale unui martor, toate acestea în condiţiile în care aceasta nu a dat declaraţii în dosarul penal.
