Dorel Năsui este unul dintre românii stabiliţi în străinătate care s-au alăturat campaniei „RePatriot“, iniţiată de 100 de antreprenori autohtoni care își propun să stabilească legături mai strânse cu diaspora. Dacă se poate, chiar să-i aducă acasă pe unii dintre aceștia, prin programe de antreprenoriat.
„Cea mai mare întreprindere românească este diaspora și de la ea nu trebuie valorificaţi doar banii, ci și know-how-ul, expertiza“, a spus el, amintindu-și de vorbele rostite de Adrian Năstase pe vremea când era premierul României:
„Adrian Năstase a spus că el nu are nevoie de expertiză, România are nevoie de bani. N-a primit nici una, nici alta”.
De „înţepăturile“ românului stabilit în Statele Unite nu a scăpat nici președintele Klaus Iohannis, căruia i-a reproșat că niciunul dintre cei selectaţi în comisia prezidenţială pentru proiectul de ţară nu provine din diaspora.
L-a contrazis însă Dragoș Anastasiu, patronul Eurolines și unul dintre iniţiatorii proiectului „RePatriot“, care i-a amintit că șeful statului a declarat diaspora prioritate naţională.
„Și în programul guvernamental «România competitivă» diaspora este una dintre cele 16 priorităţi“, a adăugat Anastasiu.
La rândul lui, Marius Bostan, fost ministru al Comunicaţiilor, a ridicat problema îndepărtării românilor din diaspora față de România și a punctat că mulți dintre aceștia, deși vor să revină în țară, simt că nu sunt doriți. Potrivit lui Bostan, repatrierea românilor din diaspora prin antreprenoriat reprezintă o nișă importantă, iar ținta pentru 2018 este o imagine a unei Românii unite, nu împărțită între românii din străinătate și cei din țară.
O problemă reală cu care ne confruntăm este reprezentată de lipsa evidenţelor referitoare la românii care s-au întors în ţară în ultimii ani, în condiţiile în care numărul celor plecaţi este cunoscut – aproape 4 milioane. „Nu există o centralizare a tot ce înseamnă reîntoarcere. Există doar date diseminate la autorităţile locale sau la Ministerul Educaţiei, care știe câţi elevi au revenit în sistemul de învăţământ“, a recunoscut Diana Rusu, oficial al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, răspunzând la o întrebare adresată de „România liberă“.
Ziua Diasporei, pe 15 august
Programul „RePatriot“ este însă unul ambiţios. Inițiatorii săi au anunțat că 100 de antreprenori de succes din România își vor da întâlnire cu alți 100 de patroni din diaspora în cadrul primei ediții a evenimentului „Business Summit – Împreună pentru România“, organizat în București în perioada 6-9 octombrie.
„RePatriot“ a deschis în acest an primul canal de comunicare între autoritățile locale și românii care vor să se întoarcă în țară. Platforma va oferi acces rapid la oportunitățile din România și îi va pune pe aceștia în contact cu autoritățile locale.
Potrivit inițiatorilor, primăriile partenere vor avea o persoană delegată care va păstra legătura cu voluntarii din cadrul proiectului, pentru a comunica rapid oportunitățile de investiție sau de joburi din zona lor. Platforma www.repatriot.ro va fi punctul de legătură. Printre obiectivele din perioada următoare ale echipei „RePatriot“ se numără și declararea zilei de 15 august, Sf. Maria, drept Ziua Diasporei. Cu această ocazie, autoritățile locale vor putea organiza evenimente pentru românii plecați din comunitățile lor.
Programul „RePatriot“ a debutat cu o campanie de informare și nouă conferințe, organizate la Torino, Milano, Valencia, Madrid, Londra, Dublin, Alba Iulia, München și Focșani, la care au participat peste 1.500 de români emigrați. Pe data de 1 decembrie 2015, peste 150 de participanți au lansat „Noua declarație de la Alba Iulia“, cu scopul de a uni cele două Românii – Diaspora și Țara – și de a determina autoritățile să considere diaspora o prioritate națională.
