Ofițerul CIA care lucra în ambasada SUA de la Bonn, când generalul de securitate Ion Mihai Pacepa a decis să se predea, înainte să pună în aplicare planul de a organiza un atentat vizând redacţia Europa Liberă, a vorbit, pentru agenția News.ro, despre una dintre cele mai controversate defectări din perioada comunistă.
Joe Wippl relatează cum s-a predat Pacepa şi cum a fost organizat scenariul în baza căruia generalul a fost predat poliţiei germane şi apoi a ajuns în Statele Unite. Printre altele, el a povestit că i-a luat hainele, portofelul și a creat scenariul că s-ar fi bătut pe malul Rinului.
Episodul descris de Joe Wippl conţine detalii despre modul în care Pacepa a mers la Ambasada SUA din Bonn şi despre cum au decurs negocierile pentru defectare. “Pacepa a intrat Ambasada Statelor Unite în Bonn care, de fapt, era poziţionată în Bad Godesberg (n.r. – district al oraşului Bonn) şi diferenţa este că acum, ca să intri într-o ambasadă americană, e ca într-o fortăreaţă. Dar atunci, oricine putea intra într-o ambasadă americană, iar el a urcat la cel de-al doilea nivel, la secţiunea politică şi a intrat într-un birou al unui ofiţer specializat în politică ca să dezerteze voluntar. Timp de patru-cinci zile au negociat”, povesteşte Joe Wippl, în interviul pentru News.ro.
Fostul ofiţer CIA spune că americanii care lucrau în ambasada din Bonn voiau ca Pacepa să fie interogat de cei mai buni specialişti, care cunoşteau în cel mai mic detaliu realităţile din România comunistă. Astfel, a fost adus un ofiţer american relocat din Munchen pentru ca audierea şi negocierea predării să decurgă cât mai bine. Joe Wippl povesteşte că el monitoriza, sub acoperire, toate discuţiile.
“Eu monitorizam, sub acoperire, aceste întâlniri care aveau loc până târziu în noapte într-un bar din Koln… ajungeam acasă pe la ora 2 sau 3 noaptea, iar la finalul săptămânii i-am implicat şi pe germani în negocieri, pe cei de la BfV (Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei)”, îşi aminteşte Wippl despre misiunea din 1978, din Bonn.
Înainte să îl predea pe Pacepa nemţilor, ofiţerii spionajului american au creat un scenariu prin care generalul de securitate să pară că şi-a pierdut documentele în timpul unui jaf. Aşa putea să fie scos mai uşor din Germania.
”Ceea ce am decis să facem a fost să-i luăm hainele, portofelul, actele de identitate şi am creat acest scenariu în care el s-ar fi bătut pe malul Rinului. Malul Rinului din Koln este un soi de Cartierul Roşu din Amsterdam. Am fost acolo cu un prieten de-al meu şi eu trebuia să sun poliţia şi practic i-am împrăştiat documentele pe jos, apoi i-am aruncat costumul în Rin. Eu am sunat la poliţie şi am spus că are loc o încăierare. Vorbesc germana destul de bine, deci nu şi-ar fi dat seama că sunt american. Aşa că apoi am plecat pur şi simplu, iar Pacepa a zburat în SUA”, îşi aminteşte Wippl.
Potrivit acestuia, jurnaliştilor germani le-a luat o săptămână pentru a realiza că a fost o operaţiune specială.În interviul pentru News.ro, fostul ofiţer CIA descrie şi relaţiile apropiate dintre Pacepa şi Nicolae Ceauşescu. “Ceauşescu, din cât înţeleg, a înnebunit, pentru că până la urmă erau prieteni. Desigur că era ca un subordonat, dar din ce înţeleg Pacepa şi nevasta lui mergeau la soţii Ceauşescu pentru a lua cina sau pentru a bea ceva. Era mult mai mult decât un subordonat şi Ceauşescu a luat-o foarte personal”, mai povesteşte Wippl.
Citește și: Trădarea EROICĂ a lui Pacepa. Acum 37 de ani, şeful SPIONILOR români a trecut la americani
Ceva mai târziu, Securitatea l-a angajat pe teroristul Carlos Ilici Ramirez, zis Șacalul, cu un milion de dolari, pentru a-l omorî pe Pacepa în SUA. În cadrul “Operaţiunii 363”, Securitatea l-a trimis pe Carlos în SUA cu un întreg arsenal, care includea 37 de kilograme de exploziv plastic (nedetectabil), cinci grenade de mână, mai multe pistoale şi pistoale – mitralieră. Dar Carlos Șacalul nu l-a putut găsi pe Pacepa în SUA. … citește mai departe aici …
La 24 iulie 1978, generalul Mihai Pacepa, „numărul 2” în ierarhia spionajului românesc, a cerut azil politic în SUA. A fost cel mai important oficial din România comunistă care a fugit în Occident. În iulie 1978, Ceauşescu l-a trimis pe Pacepa în Republica Federală a Germaniei. Scopul acestei misiuni este controversat. Unele surse afirmă că Pacepa avea de transmis un mesaj al lui Ceauşescu pentru cancelarul Helmut Schmidt. Potrivit altor surse, Pacepa era de fapt însărcinat să organizeze un atentat împotriva lui Noel Bernard, directorul postului de radio Europa Liberă.
Cert este faptul că, la data de 24 iulie 1978, Pacepa a cerut azil politic la Ambasada SUA din Bonn. Preşedintele Jimmy Carter i-a aprobat imediat cererea, iar la data de 28 iulie 1978, un avion militar american l-a transportat în secret pe Pacepa în SUA. Mult mai târziu, Pacepa a spus că motivul “defectării” sale a fost refuzul de a-l ucide pe directorul de la Europa Liberă. În septembrie 1978, regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu i-a dat lui Pacepa doua condamnări la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare și a pus un premiu de două milioane de dolari pentru capturarea lui.
În anul 1987, Pacepa a publicat în Statele Unite o carte celebră: “Orizonturi roşii” (“Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief”). Cartea a fost imediat tradusă în limbile română şi maghiară şi a circulat ilegal, înainte de căderea comunismului, în România şi în Ungaria.La data de 7 iulie 1999, Curtea Supremă de Justiţie a României a emis Decizia 41 / 1999 prin care a anulat cele două sentinţe de condamnare la moarte aplicate lui Pacepa, a dispus reacordarea gradului de general și restituirea bunurilor care îi fuseseră confiscate de regimul comunist.
