Procurorii Parchetului General au clasat dosarul “Erata CCR”, în care a fost investigat modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, informează Agerpres.
Dosarul a fost deschis după ce la parchet au fost depuse mai multe plângeri penale împotriva judecătorilor CCR, reclamaţi pentru faptul că au emis nelegal o erată la o decizie luată în august 2012, prin care s-a dispus că la stabilirea pragului electoral trebuie luaţi în calcul şi românii din diaspora.
Faptele investigate de procurori erau de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, însă nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare.
Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să îşi exprime opţiunea la scrutinul organizat deja pe 29 iulie 2012.
După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, şi anume peste 18 milioane de români.
Prin această erată a fost blocată iniţiativa Guvernului de a efectua un mini-recensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecaţi din ţară de mai mult timp.
Erata respectivă a fost întocmită şi semnată de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern şi Monitorul Oficial.
Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24%), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Ulterior, trei dintre judecătorii CCR – Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader – au declarat că nu au fost consultaţi cu privire la întocmirea acelei erate, ei susţinând că referendumul trebuia validat, întrucât cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, număr luat în considerare la adoptarea hotărârii de validare, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.
În opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau scăzute persoanele de cetăţenie română cu domiciliul în străinătate, precum şi cele cu actele de identitate expirate.
