Parchetul General anunță că a început urmărirea penală „in rem” ( pentru faptă) față de judecătorii Curții Constituționale a României Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Iulia Antonela Motoc și Puskas Valentin Zoltan, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și fals, după cum a relatat, de altfel, și România Liberă.
Cei șase judecători constituționali au invalidat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.
Plângerea penală a fost formulată „de către persoana fizică C.C.”, (Constantin Creangă, pensionar, prezent la emisiunile Antenei 3 – nota noastră).
Istoricul dosarului
• Prin rezoluția emisă la data de 11.10.2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale față de şase judecători ai Curţii Constituţionale, respectiv Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Iulia Antonela Motoc și Puskas Valentin Zoltan, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 din Codul penal anterior, reținând incidența dispozițiilor art. 228, alin. (4), rap. la art. 10, litera a) din Codul de procedură penală anterior (fapta nu există).
* Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale adoptate în cauză, persoana fizică C.C. ( Constantin Crangă –n.n) a formulat plângere, ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția emisă la data de 26.11.2013 de către procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
• Ulterior, prin sentința penală nr. 529/04 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr. 5748/1/2013 al Înaltei Curți de Casație şi Justiție, instanţa a admis plângerea formulată de C.C. împotriva rezoluției din 11 octombrie 2013, soluția atacată fiind desființată, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Secția de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată.
• Instanța de judecată a reținut că ,, în speță, deși exista obligația de a desfășura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate că obligația investigării faptelor este una de mijloace și nu de rezultat, în cazul de față lipsește ancheta însăși (nu există nici un mijloc de investigare a plângerii). În consecință, deși plângerea formulată nu este, în mod vădit lipsită de bază factuală (se întemeiază pe constatări publicate în M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), soluția de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistenţa faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susținerile petentului”.
• Pe data 29 iulie 2014, dosarul cu numărul 5748/1/2013, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secția Penală, a fost trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, fiind repartizat spre soluţionare.
• Prin ordonanţa din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art.246 Cod penal anterior, iar la data de 8 iunie 2015 s-au extins cercetările, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, prev. de art. 289 alin. 1 şi art. 291 Cod penal anterior, cu aplic. art. 5 Cod penal anterior.
• În prezent, având în vedere criticile formulate de instanţa de judecată şi conformându-se dispoziţiilor acesteia, procurorul efectuează acte de urmărire penală.
