Diaspora se împarte în două a grupuri, unul al românilor care abia aşteaptă să revină acasă şi altul al celor hotărâţi să nu se întoarcă, deşi în România au părinţi sau copii – aceasta este una dintre concluziile proiectului "Români de lângă Români" realizat de Patriarhie şi MAE.
Proiectul "Români de lângă Români", finanţat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi promovat de Radio Trinitas, a avut ca obiectiv general promovarea, mediatizarea şi consolidarea diasporei româneşti prin mass-media.
Derulat pe parcursul a peste şase luni, proiectul a avut ca grup ţintă 200 de membri ai celor 26 de comunităţi de români din Paris, München, Bruxelles, Roma şi Madrid, dar şi din organizaţii neguvernamentale, precum şi jurnalişti români în cele cinci oraşe. Au fost realizate astfel reportaje pe teme culturale, sociale şi religioase, precum şi interviuri în comunităţile de români.
Finalitatea proiectului a fost aceea de a alcătui "un tablou a ceea ce este acolo şi chiar să redactăm o broşură care să exprime o imagine de ansamblu a diasporei noastre occidentale", explică directorul Radio Trinitas, Ciprian Olinici, consilier patriarhal.
Din discuţiile cu membrii grupului ţintă, realizatorii proiectului au ajuns la câteva concluzii legate de diaspora. "Ascultându-i, se poate spune că diaspora se împarte în două grupuri: cei care abia aşteaptă să revină acasă, mai ales că viaţa în Occident s-a schimbat foarte mult, şi alţii care nu vor mai reveni niciodată, deşi în ţară au părinţi sau copii (…) .Sunt români care spun că acolo (în străinătate – n.r.) nu le lipseşte nimic, iar alţii care şi-ar dori ca România să ajungă la acel nivel al asigurărilor de sănătate ca în Belgia, de pildă, în schimb specialiştii sunt la fel", spune Olinici.
Acelaşi proiect a relevat că românii din diaspora îşi botează copiii în ţara "de adopţie", însă vin în România pentru nunţi şi înmormântări.
De asemenea, cei din grupa de vârstă 35-40 de ani merg la biserică împreună cu copii. "În Roma 6, la Liturghie se adună şi o mie de români", mai spune consilierul patriarhal Ciprian Olinici.
Tot în diaspora, preoţii români slujesc în cele mai diverse locuri, chiar şi la puşcăriile unde sunt închişi conaţionali. "Lângă Roma, de pildă, a fost botezată recent o tânără de 30 de ani aflată în detenţie", adaugă realizatorii proiectului.
Multe biserici din diaspora sunt organizate în foste mănăstriri catolice sau alte spaţii date în comodat de autorităţile locale, dar sunt şi regiuni unde românii şi-au construit propriul lăcaş de cult.
Potrivit consilierului patriarhal, specificitatea proiectului a fost aceea că acesta s-a adresat "diasporei recente". În viitor, iniţiativa ar urma să fie extinsă în Australia, Noua Zeelendă, Africa de Nord şi Republica Moldova.
Valoarea totală a proiectului a fost de 88.385 lei, contribuţia din partea MAE, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, fiind de 79.860 lei.
La prezentarea rezultatelor proiectului, ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a spus că a cerut, pentru 2015, cel puţin dublarea bugetului de care dispune Departamentul. "Bugetul nostru este foarte mic, de 10 milioane de lei. Din aceşti 10 milioane de lei, ar fi trebuit să finanţăm 784 de proiecte care au fost depuse la sesiunea de concurs din februarie, proiecte care sunt culturale, educaţionale, spirituale venite din toate colţurile lumii unde sunt comunităţi româneşti. Dacă ar fi trebuit să finanţăm toate aceste proiecte, am fi avut nevoie de 98 de milioane de euro (…) Au fost finanţate peste 300 de proiecte, printre care şi cele trimise de parohii. Noi am cerut cel puţin dublarea bugetului cel puţin pentru exerciţiul financiar 2015. Vom încerca să ştim ce sume am putea să disponibilizăm pentru proiecte educaţionale, spirituale, culturale şi istorice", a spus demnitarul.
